O echipă de cercetători din Danemarca și Suedia a realizat un studiu pentru a vedea dacă tehnologia de recunoaștere facială și analiza predictivă pot fi folosite pentru a prezice opiniile politice ale unei persoane.

Scopul cercetării „a fost să demonstreze că există o amenințare semnificativă la adresa confidențialității din cauza acestei tehnologii avansate și a fotografiilor ușor disponibile”.

Pentru a demonstra acest lucru, cercetătorii au folosit un set de date publice cu 3.233 de imagini ale politicienilor danezi care au candidat pentru o funcție locală și i-au decupat din poze astfel încât să se vadă doar fețele lor.

După aceea, au aplicat tehnici avansate pentru a evalua expresiile lor faciale și au folosit o bază de date de frumusețe facială pentru a determina „scorul de atractivitate” al acestora. Folosind aceste date, oamenii de știință au arătat ce politicieni din imagini erau de stânga sau de dreapta. Studiul a constatat că tehnologia a prezis cu exactitate afilierile politice în proporție de 61%. Variațiile expresiilor faciale a subiecților au fost legate de opiniile lor politice, au constatat cercetătorii: Inteligența artificială a prezis că candidații conservatori „păreau mai fericiți decât omologii lor de stânga” după zâmbetul lor, în timp ce candidații liberali erau mai neutri.

Femeile care și-au exprimat disprețul, o expresie facială caracterizată de ochi neutri și un colț al buzelor ridicat, au fost legate de o politică mai liberală. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că modelul AI a corelat nivelul de atractivitate al candidatului cu înclinația politică a acestuia.

Femeile considerate atractive ar avea opinii conservatoare, deși nu a existat o corelație similară între nivelul de atractivitate al bărbaților, măsurat prin cât de masculin arată, și preferințele de dreapta. În timp ce legăturile dintre atractivitate și ideologia politică nu sunt nimic nou, concluziile studiului dezvăluie cât de puternică poate fi Inteligența artificială în deducerea acestor informații și, spun autorii studiului, „a confirmat amenințarea la adresa confidențialității”. Preconcepțiile despre standardele de frumusețe și gen, folosite adesea pentru a antrena modele de inteligență artificială, pot consolida stereotipurile care pot duce la rezultate specifice, de exemplu, în deciziile de angajare.

„Fotografiile faciale sunt în mod obișnuit disponibile pentru potențialii angajatori, iar cei implicați în deciziile de angajare își autodeclară dorința de a discrimina pe baza ideologiei. Membrii publicului pot fi astfel ajutați recunoscând ce elemente din fotografiile lor le-ar putea afecta șansele de angajare”.

Preocupările cu privire la modul în care tehnologia de ultimă oră poate întări percepțiile cu privire la anumite categorii demografice au devenit mai răspândite acum că instrumentele AI puternice, cum ar fi ChatGPT de la OpenAI, iau lumea cu asalt.

Un alt studiu publicat în martie a constatat că DALL-E 2, un generator de imagini AI, a produs imagini care legau bărbații albi de funcția „CEO” sau „director” în 97% din cazuri, rezultate părtinitoare despre care cercetătorii au avertizat că pot perpetua stereotipurile rasiale.

#Inteligență Artificială #politica #studiu

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.