O echipă de cercetători din Danemarca și Suedia a realizat un studiu pentru a vedea dacă tehnologia de recunoaștere facială și analiza predictivă pot fi folosite pentru a prezice opiniile politice ale unei persoane.

Scopul cercetării „a fost să demonstreze că există o amenințare semnificativă la adresa confidențialității din cauza acestei tehnologii avansate și a fotografiilor ușor disponibile”.

Pentru a demonstra acest lucru, cercetătorii au folosit un set de date publice cu 3.233 de imagini ale politicienilor danezi care au candidat pentru o funcție locală și i-au decupat din poze astfel încât să se vadă doar fețele lor.

După aceea, au aplicat tehnici avansate pentru a evalua expresiile lor faciale și au folosit o bază de date de frumusețe facială pentru a determina „scorul de atractivitate” al acestora. Folosind aceste date, oamenii de știință au arătat ce politicieni din imagini erau de stânga sau de dreapta. Studiul a constatat că tehnologia a prezis cu exactitate afilierile politice în proporție de 61%. Variațiile expresiilor faciale a subiecților au fost legate de opiniile lor politice, au constatat cercetătorii: Inteligența artificială a prezis că candidații conservatori „păreau mai fericiți decât omologii lor de stânga” după zâmbetul lor, în timp ce candidații liberali erau mai neutri.

Femeile care și-au exprimat disprețul, o expresie facială caracterizată de ochi neutri și un colț al buzelor ridicat, au fost legate de o politică mai liberală. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că modelul AI a corelat nivelul de atractivitate al candidatului cu înclinația politică a acestuia.

Femeile considerate atractive ar avea opinii conservatoare, deși nu a existat o corelație similară între nivelul de atractivitate al bărbaților, măsurat prin cât de masculin arată, și preferințele de dreapta. În timp ce legăturile dintre atractivitate și ideologia politică nu sunt nimic nou, concluziile studiului dezvăluie cât de puternică poate fi Inteligența artificială în deducerea acestor informații și, spun autorii studiului, „a confirmat amenințarea la adresa confidențialității”. Preconcepțiile despre standardele de frumusețe și gen, folosite adesea pentru a antrena modele de inteligență artificială, pot consolida stereotipurile care pot duce la rezultate specifice, de exemplu, în deciziile de angajare.

„Fotografiile faciale sunt în mod obișnuit disponibile pentru potențialii angajatori, iar cei implicați în deciziile de angajare își autodeclară dorința de a discrimina pe baza ideologiei. Membrii publicului pot fi astfel ajutați recunoscând ce elemente din fotografiile lor le-ar putea afecta șansele de angajare”.

Preocupările cu privire la modul în care tehnologia de ultimă oră poate întări percepțiile cu privire la anumite categorii demografice au devenit mai răspândite acum că instrumentele AI puternice, cum ar fi ChatGPT de la OpenAI, iau lumea cu asalt.

Un alt studiu publicat în martie a constatat că DALL-E 2, un generator de imagini AI, a produs imagini care legau bărbații albi de funcția „CEO” sau „director” în 97% din cazuri, rezultate părtinitoare despre care cercetătorii au avertizat că pot perpetua stereotipurile rasiale.

#Inteligență Artificială #politica #studiu

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.