Inteligența artificială poate prezice preferințele politice

O echipă de cercetători din Danemarca și Suedia a realizat un studiu pentru a vedea dacă tehnologia de recunoaștere facială și analiza predictivă pot fi folosite pentru a prezice opiniile politice ale unei persoane.

Scopul cercetării „a fost să demonstreze că există o amenințare semnificativă la adresa confidențialității din cauza acestei tehnologii avansate și a fotografiilor ușor disponibile”.

Pentru a demonstra acest lucru, cercetătorii au folosit un set de date publice cu 3.233 de imagini ale politicienilor danezi care au candidat pentru o funcție locală și i-au decupat din poze astfel încât să se vadă doar fețele lor.

După aceea, au aplicat tehnici avansate pentru a evalua expresiile lor faciale și au folosit o bază de date de frumusețe facială pentru a determina „scorul de atractivitate” al acestora. Folosind aceste date, oamenii de știință au arătat ce politicieni din imagini erau de stânga sau de dreapta. Studiul a constatat că tehnologia a prezis cu exactitate afilierile politice în proporție de 61%. Variațiile expresiilor faciale a subiecților au fost legate de opiniile lor politice, au constatat cercetătorii: Inteligența artificială a prezis că candidații conservatori „păreau mai fericiți decât omologii lor de stânga” după zâmbetul lor, în timp ce candidații liberali erau mai neutri.

Femeile care și-au exprimat disprețul, o expresie facială caracterizată de ochi neutri și un colț al buzelor ridicat, au fost legate de o politică mai liberală. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că modelul AI a corelat nivelul de atractivitate al candidatului cu înclinația politică a acestuia.

Femeile considerate atractive ar avea opinii conservatoare, deși nu a existat o corelație similară între nivelul de atractivitate al bărbaților, măsurat prin cât de masculin arată, și preferințele de dreapta. În timp ce legăturile dintre atractivitate și ideologia politică nu sunt nimic nou, concluziile studiului dezvăluie cât de puternică poate fi Inteligența artificială în deducerea acestor informații și, spun autorii studiului, „a confirmat amenințarea la adresa confidențialității”. Preconcepțiile despre standardele de frumusețe și gen, folosite adesea pentru a antrena modele de inteligență artificială, pot consolida stereotipurile care pot duce la rezultate specifice, de exemplu, în deciziile de angajare.

„Fotografiile faciale sunt în mod obișnuit disponibile pentru potențialii angajatori, iar cei implicați în deciziile de angajare își autodeclară dorința de a discrimina pe baza ideologiei. Membrii publicului pot fi astfel ajutați recunoscând ce elemente din fotografiile lor le-ar putea afecta șansele de angajare”.

Preocupările cu privire la modul în care tehnologia de ultimă oră poate întări percepțiile cu privire la anumite categorii demografice au devenit mai răspândite acum că instrumentele AI puternice, cum ar fi ChatGPT de la OpenAI, iau lumea cu asalt.

Un alt studiu publicat în martie a constatat că DALL-E 2, un generator de imagini AI, a produs imagini care legau bărbații albi de funcția „CEO” sau „director” în 97% din cazuri, rezultate părtinitoare despre care cercetătorii au avertizat că pot perpetua stereotipurile rasiale.

#Inteligență Artificială #politica #studiu

Letonia intenționează să prezinte săptămâna viitoare o propunere privind interzicerea totală a importurilor de cereale din Rusia în cadrul Uniunii Europene (UE). Cu toate acestea, adoptarea unei astfel de măsuri, ca parte a noilor sancțiuni legate de războiul desfășurat de Rusia în Ucraina, este susceptibilă să dureze o perioadă extinsă, conform agenției EFE.

Ministrul leton al agriculturii, Armands Krauze, a declarat marți seară presei că va propune această interdicție asupra cerealelor rusești la reuniunea ministerială a UE planificată pentru 10-11 decembrie.

Cu toate acestea, un purtător de cuvânt din cadrul ministerului său a subliniat ulterior că, chiar dacă miniștrii europeni ai agriculturii ar fi de acord, propunerea trebuie să fie discutată ulterior de miniștrii de externe și, în cele din urmă, aprobată de șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale UE, un proces care ar putea dura mai multe luni, conform Agerpres.

Letonia importă anual aproximativ 400.000 de tone de cereale din Rusia, în special porumb, și se află pe locul al doilea în UE ca importator de cereale rusești, după Italia și înaintea Greciei. UE a impus anterior mai multe serii de sancțiuni împotriva Rusiei în urma invaziei din Ucraina, însă până în prezent nu au fost luate măsuri pentru a restricționa importurile de alimente din Rusia. Argumentând necesitatea interzicerii importurilor de cereale rusești în UE, ministrul leton al agriculturii va evidenția faptul că banii obținuți de Rusia din exportul de cereale contribuie la finanțarea efortului de război, iar aceste importuri afectează agricultorii din UE și piața europeană a cerealelor prin comercializarea acestor produse sub prețul pieței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe de altă parte, în piața UE, cerealele ucrainene pătrund liber ca o măsură de sprijin acordată Ucrainei în conflictul cu Rusia. Cu toate acestea, această politică a dus la distorsionarea piețelor țărilor est-europene și la provocarea de pierderi agricultorilor din aceste țări. Aceasta s-a întâmplat și din cauza lipsei cerinței impuse de Bruxelles privind respectarea standardelor europene de calitate pentru cerealele ucrainene. Ca răspuns la această situație, Polonia, Slovacia și Ungaria au prelungit unilateral în luna septembrie interdicția asupra importului a patru produse agricole ucrainene, după ce Comisia Europeană a respins solicitarea statelor membre ale UE vecine Ucrainei de a prelungi această măsură adoptată în aprilie, conform unui acord cu cele trei țări membre, precum și cu România și Bulgaria.

#cereale rusia #Cereale #Letonia