Într-un ritm amețitor, inteligența artificială (AI) remodelează piața globală a muncii, anunțând schimbări profunde pentru următoarele decenii. Potrivit rapoartelor PwC, McKinsey și Forumului Economic Mondial, se estimează că până în 2050, 60% din locurile de muncă existente vor necesita adaptări semnificative pentru a coexista cu AI-ul. Automatizarea și sistemele inteligente devin deja parte integrantă a vieții profesionale, obligând lucrătorii să-și dezvolte abilități precum gândirea critică, fluența digitală și adaptabilitatea continuă, scrie playtech.ro.

Ray Dalio, investitor de renume și fondator al fondului Bridgewater, subliniază că supraviețuirea economică va depinde de modul în care umanitatea va echilibra puterea AI cu propriul potențial creativ și emoțional. Investiția în recalificare și orientarea către domenii mai rezistente, cum ar fi sănătatea sau educația, devin esențiale pentru a naviga această revoluție a muncii.

Previziunile variază: McKinsey estimează că 30% dintre locurile de muncă din SUA vor putea fi automatizate până în 2030, în timp ce Goldman Sachs sugerează că până în 2045, 50% dintre ele ar putea fi complet înlocuite de tehnologii AI. În același timp, Larry Fink, CEO-ul BlackRock, avertizează că restructurarea muncii de birou va fi vizibilă până în 2035, iar Bill Ackman, liderul fondului Pershing Square, crede că presiunile financiare vor accelera procesul.

În contrast, secretarul Trezoreriei Scott Bessent vede un viitor în care AI-ul, dacă este susținut de programe solide de recalificare, ar putea sprijini competitivitatea economiilor în loc să distrugă locurile de muncă. Cu toate acestea, până în 2040, între 50% și 60% dintre joburi ar putea fi automatizate sau profund transformate.

Impactul AI asupra pieței muncii nu va fi uniform: anumite domenii vor resimți schimbarea mai rapid decât altele. Joburile de introducere de date, programare de bază și servicii pentru clienți sunt deja preluate de instrumente AI performante, cum ar fi chatboții sau automatizările proceselor robotice.

Un studiu realizat în 2024 de Institutul pentru Cercetări de Politici Publice arată că 60% din sarcinile administrative sunt susceptibile de automatizare. La BlackRock, funcțiile de back-office sunt deja eficientizate cu ajutorul AI, reducând drastic costurile. Sarcinile repetitive, precum contabilitatea simplă, modelarea financiară sau analiza de date de bază, sunt vulnerabile, multe platforme AI reușind să depășească eficiența umană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În domeniul juridic, asistența pentru redactarea contractelor și cercetarea documentară este pe cale să fie înlocuită de instrumente precum Harvey sau CoCounsel, capabile să analizeze documente cu o precizie de peste 90%. De asemenea, locurile de muncă din mass-media, precum designul grafic, redactarea de texte sau jurnalismul de rutină, sunt afectate de progresele rapide ale platformelor AI generative precum DALL-E sau GPT.

Programarea, ingineria software și analiza datelor sunt domenii cu dublu tăiș: deși AI-ul crește productivitatea, el automatizează treptat sarcinile repetitive, punând în pericol locurile de muncă standardizate STEM. Potrivit Forumului Economic Mondial, 40% din sarcinile de codare ar putea fi preluate de AI până în 2040.

#Inteligență Artificială #joburi #rapoarte

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.