Într-un ritm amețitor, inteligența artificială (AI) remodelează piața globală a muncii, anunțând schimbări profunde pentru următoarele decenii. Potrivit rapoartelor PwC, McKinsey și Forumului Economic Mondial, se estimează că până în 2050, 60% din locurile de muncă existente vor necesita adaptări semnificative pentru a coexista cu AI-ul. Automatizarea și sistemele inteligente devin deja parte integrantă a vieții profesionale, obligând lucrătorii să-și dezvolte abilități precum gândirea critică, fluența digitală și adaptabilitatea continuă, scrie playtech.ro.

Ray Dalio, investitor de renume și fondator al fondului Bridgewater, subliniază că supraviețuirea economică va depinde de modul în care umanitatea va echilibra puterea AI cu propriul potențial creativ și emoțional. Investiția în recalificare și orientarea către domenii mai rezistente, cum ar fi sănătatea sau educația, devin esențiale pentru a naviga această revoluție a muncii.

Previziunile variază: McKinsey estimează că 30% dintre locurile de muncă din SUA vor putea fi automatizate până în 2030, în timp ce Goldman Sachs sugerează că până în 2045, 50% dintre ele ar putea fi complet înlocuite de tehnologii AI. În același timp, Larry Fink, CEO-ul BlackRock, avertizează că restructurarea muncii de birou va fi vizibilă până în 2035, iar Bill Ackman, liderul fondului Pershing Square, crede că presiunile financiare vor accelera procesul.

În contrast, secretarul Trezoreriei Scott Bessent vede un viitor în care AI-ul, dacă este susținut de programe solide de recalificare, ar putea sprijini competitivitatea economiilor în loc să distrugă locurile de muncă. Cu toate acestea, până în 2040, între 50% și 60% dintre joburi ar putea fi automatizate sau profund transformate.

Impactul AI asupra pieței muncii nu va fi uniform: anumite domenii vor resimți schimbarea mai rapid decât altele. Joburile de introducere de date, programare de bază și servicii pentru clienți sunt deja preluate de instrumente AI performante, cum ar fi chatboții sau automatizările proceselor robotice.

Un studiu realizat în 2024 de Institutul pentru Cercetări de Politici Publice arată că 60% din sarcinile administrative sunt susceptibile de automatizare. La BlackRock, funcțiile de back-office sunt deja eficientizate cu ajutorul AI, reducând drastic costurile. Sarcinile repetitive, precum contabilitatea simplă, modelarea financiară sau analiza de date de bază, sunt vulnerabile, multe platforme AI reușind să depășească eficiența umană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În domeniul juridic, asistența pentru redactarea contractelor și cercetarea documentară este pe cale să fie înlocuită de instrumente precum Harvey sau CoCounsel, capabile să analizeze documente cu o precizie de peste 90%. De asemenea, locurile de muncă din mass-media, precum designul grafic, redactarea de texte sau jurnalismul de rutină, sunt afectate de progresele rapide ale platformelor AI generative precum DALL-E sau GPT.

Programarea, ingineria software și analiza datelor sunt domenii cu dublu tăiș: deși AI-ul crește productivitatea, el automatizează treptat sarcinile repetitive, punând în pericol locurile de muncă standardizate STEM. Potrivit Forumului Economic Mondial, 40% din sarcinile de codare ar putea fi preluate de AI până în 2040.

#Inteligență Artificială #joburi #rapoarte

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) insistă asupra majorării salariilor judecătorilor, argumentând că nivelul actual de remunerare face profesia mai puțin atractivă pentru tinerii specialiști și contribuie la menținerea posturilor vacante în instanțe. Președintele CSM, Sergiu Caraman, susține că problema salarizării influențează direct eficiența actului de justiție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Potrivit lui Caraman, doar în 2025 au fost organizate peste 35 de concursuri pentru ocuparea funcțiilor vacante de judecător, însă acestea nu au atras suficienți candidați.

„Dacă în 2010 aveam 10 doritori pentru un singur loc la Institutul Național al Justiției, astăzi, din cele 30 de funcții scoase la concurs, avem puțin sub 25 de candidați. Practic, nu mai avem nici măcar un candidat pentru fiecare funcție”, a declarat președintele CSM.

Acesta a precizat că un judecător începător de la prima instanță câștigă, în medie, aproximativ 25.000 de lei pe lună. În opinia sa, nivelul salariului nu este suficient de atractiv în raport cu responsabilitatea funcției, volumul mare de muncă și condițiile în care activează unii magistrați.

„Atunci când CSM insistă asupra majorării salariilor judecătorilor, nu o face pentru confortul celor care activează astăzi în sistem. Vorbim, până la urmă, despre eficiența justiției”, a subliniat Sergiu Caraman.

Președintele CSM a mai atras atenția că unele instanțe își desfășoară activitatea în sedii care nu oferă condiții corespunzătoare pentru înfăptuirea justiției.