Ministerul Afacerilor Externe (MAE) acuză partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), condus de George Simion, de „încercări grave și flagrante de manipulare” a românilor din diaspora, ca reacție la acuzațiile lansate de formațiune privind presupuse nereguli majore în desfășurarea votului din străinătate pentru alegerile prezidențiale, scrie antena3.ro.

Într-un comunicat transmis sâmbătă, AUR a susținut că a primit semnale din teritoriu privind „nereguli grave care afectează desfășurarea corectă a alegerilor prezidențiale în diaspora”. Printre problemele reclamate se numără „organizare deficitară, neglijență administrativă și lipsă de respect față de drepturile cetățenești ale românilor din afara granițelor”.

Potrivit AUR, unele secții de votare și-au schimbat locația fără informări prealabile. Românii s-ar fi prezentat la adresele utilizate la alegerile anterioare, descoperind însă că secțiile au fost mutate, uneori chiar la zeci de kilometri distanță.

„Niciun anunț oficial nu a fost comunicat în timp util”, a transmis partidul.

Formațiunea a mai reclamat lipsa buletinelor de vot în anumite secții, afirmând că „există riscul ca sute de mii de români să nu poată vota” în țări precum Spania, Italia, Germania sau Marea Britanie, iar suplimentarea logistică „devine imposibilă”.

„Este inadmisibil ca într-un proces electoral esențial pentru viitorul României, autoritățile statului român – în special MAE, AEP și BEC – să gestioneze cu superficialitate, indolență sau chiar rea-credință dreptul fundamental la vot al românilor din diaspora”, a declarat AUR, solicitând „remedierea de urgență” a situației și o mai mare transparență și comunicare.

Reacția MAE: „Încercări grave și flagrante de manipulare”

În replică, MAE a respins acuzațiile, calificându-le drept „false” și „încercări grave și flagrante de manipulare a alegătorilor români din afara granițelor României”, cu scopul de a „genera neîncredere și ostilitate”.

„Aceste afirmații nu au nicio bază în realitate”, a subliniat ministerul, adăugând că votul în diaspora se desfășoară în condiții bune pe durata a trei zile, iar „problemele punctuale apărute au fost rezolvate de comisiile electorale și de Biroul Electoral pentru secțiile de vot din străinătate”.

MAE a precizat că a propus Autorității Electorale Permanente (AEP) înființarea a 965 de secții de vot în străinătate – cu 15 mai multe decât la alegerile prezidențiale din 2024 – și că au fost distribuite un număr record de 3.600.000 de buletine de vot.

În privința informării alegătorilor, ministerul a menționat că adresele secțiilor sunt disponibile pe site-ul instituției și prin soluții digitale dezvoltate de societatea civilă. De asemenea, misiunile diplomatice transmit constant aceste informații cetățenilor.

„Toți actorii politici au cunoștință că, la acest moment, nu există niciun element real care să împiedice participarea cetățenilor români la vot. Mesajele false sunt menite să submineze caracterul liber și corect al alegerilor”, a declarat MAE, amintind că toate partidele politice au reprezentanți în Biroul Electoral pentru secțiile de vot din străinătate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prezența la vot în Republica Moldova: câți cetățeni români și-au exercitat dreptul până la ora 18:00

#alegeri #incalcari #MAE #Simion

Secretarul Consiliului suprem de securitate națională din Iran, Mohsen Rezaei, a amenințat că forțele Teheranului vor lovi bazele americane, inclusiv cele din Europa, dacă acestea vor fi utilizate pentru lansarea de atacuri împotriva țării sale, relatează antena3.ro.

„Dacă avioane americane decolează de la o bază militară americană, chiar dacă aceasta se află într-o țară europeană sau într-o altă regiune îndepărtată, pentru a bombarda Iranul, vom lovi aceste baze”, a declarat el într-un interviu acordat de la Teheran canalului de televiziune libanez al-Mayadeen.

Riposta Iranului la noile lovituri americane ar urma să vizeze „cele mai îndepărtate instalații militare americane, inclusiv cele pe care încă nu le-am atacat. Am putea chiar ataca unele insule pe care (ei) le consideră a fi în afara razei de acțiune a rachetelor noastre”, a adăugat el, fără alte precizări.

Secretarul de stat american exclude o operațiune majoră în Iran

Șeful diplomației americane, Marco Rubio, a exclus, marți, o operațiune militară majoră împotriva Iranului, completând declarațiile anterioare ale președintelui Donald Trump, care a apreciat drept „puțin probabilă” reluarea loviturilor.
Războiul între Iran și SUA a fost declanșat în data de 28 februarie printr-o ofensivă israeliano-americană împotriva Teheranului.

Conflictul s-a extins apoi în mai multe țări din Orientul Mijlociu, aliate ale SUA, atacate drept represalii cu rachete și drone de regimul teocratic.

La mai mult de opt luni de la izbucnirea luptelor, eforturile diplomatice continuă, în încercarea de a pune capăt ostilităților, fără însă a se înregistra progrese vizibile.

Iranul cere SUA dezghețarea activelor sale din străinătate și ridicarea sancțiunilor, în schimbul redeschiderii Strâmtorii Ormuz, pe care o blochează de la începutul ostilităților.

Secretarul Consiliului de securitate din Iran spune că problema nucleară nu se află pe masa discuțiilor cu Statele Unite

În interviul citat de AFP, Mohsen Rezaei a declarat că problema nucleară nu face „în prezent” parte din discuțiile cu SUA.

Potrivit acestui oficial, Iranul a stabilit deja linii roșii pe acest subiect, în special în ceea ce privește „exportul, chiar și în cantități mici, de material (nuclear) îmbogățit în afara Iranului”.

Programul nuclear iranian se află de mult timp în centrul tensiunilor dintre puterile occidentale şi Teheran, care a negat întotdeauna că ar intenționa să se doteze cu arma atomică.

Armata americană a anunțat, vineri, că va oferi o recompensă de până la 20 milioane de dolari oricui are informații despre programul nuclear iranian, o ofertă calificată drept „execrabilă” de către iranieni.