Piața comunicațiilor electronice din Republica Moldova a continuat să crească în primul trimestru al anului 2026, generând venituri de 1,67 miliarde de lei, cu 6,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea a fost susținută în special de consumul tot mai mare de internet mobil și fix, în timp ce telefonia fixă continuă să piardă teren.

Internetul mobil a devenit unul dintre cele mai utilizate servicii de comunicații din țară. În primele trei luni ale anului, numărul utilizatorilor a ajuns la 2,92 milioane de cartele SIM active, în creștere cu 3,4% față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM).

Și consumul de date mobile a crescut semnificativ. Traficul a ajuns la 105,5 mii TB, cu 14,1% mai mult decât anul trecut. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în cazul utilizatorilor aflați în roaming în Republica Moldova, al serviciilor M2M și IoT, dar și al traficului generat de utilizatorii serviciilor mobile de voce.

În același timp, telefonia fixă continuă să piardă teren. Numărul conexiunilor s-a redus cu 16,9%, până la 595,1 mii, iar traficul de voce prin rețelele fixe a scăzut cu aproape 19%. Evoluția arată schimbarea comportamentului utilizatorilor, care aleg tot mai mult serviciile digitale și comunicațiile mobile.

Pe segmentul internetului fix, tendința este inversă. Numărul conexiunilor a ajuns la 968 de mii, cu 6,9% mai mult decât în primul trimestru al anului trecut. Tehnologia FTTx continuă să se extindă, atingând o rată de penetrare de 83,1%.

Pe piața telefoniei mobile, numărul total al cartelelor SIM active a fost de 3,41 milioane, în scădere cu 3,1%. Totuși, utilizarea serviciilor a crescut: moldovenii au transmis cu 8,1% mai multe SMS-uri, iar consumul mediu lunar de minute a înregistrat o ușoară majorare.

Creșteri au fost înregistrate și pe piața serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale, unde numărul conexiunilor a ajuns la 703,5 mii.

Din punct de vedere financiar, veniturile din rețelele mobile au crescut cu 6,7%, iar cele din rețelele fixe cu 7,8%, evoluție determinată în special de dezvoltarea serviciilor de comunicații audiovizuale și a internetului fix. În schimb, veniturile din telefonia fixă au continuat să scadă, cu 10,7%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.