După demisia premierului, din funcție pleacă tot cabinetul de miniștri. Președintele țării desfășoară consultări cu fracțiunile parlamentare, apoi desemnează candidatul pentru funcția de șef al Guvernului.

Candidatul pentru funcția de prim-ministru are la dispoziție 15 zile, pentru a-și forma echipa, a elabora programul de guvernare și a cere votul de încredere Parlamentului.

Parlamentul acordă vot de încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși. Ulterior, președintele numește prin decret cabinetul de miniștri, iar funcționarii depun jurământul și sunt învestiți în funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Legislativul poate fi dizolvat, „dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”.

În același timp, articolul 85 din Constituție mai stabilește că în cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, șeful statului, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

Așadar, deoarece Alexandru Munteanu a demisionat pe 3 iulie, Guvernul trebuie investit cel târziu până pe 3 octombrie 2026, pentru a evita alegerile anticipate în Republica Moldova.

Dacă acest termen expiră, președintele este obligat să dizolve Parlamentul, conform interpretării legii de Curtea Constituțională, pronunțată în 2013.

Hotărârea pronunțată în 2013 punctează că termenul de 3 luni începe să curgă din momentul apariției circumstanțelor care au determinat necesitatea formării unui nou Guvern, indiferent de declanșarea procedurilor de formare a noului Guvern. Perioada include consultările cu fracțiunile parlamentare și a alte proceduri legale și constituie termenul limită pentru formarea Executivului.

Pentru ca Parlamentul să fie dizolvat, șeful statului trebuie să adreseze o sesizare Curții Constituționale, iar magistrații să constate circumstanțele care justifică asemenea decizie. Dreptul la aprecierea situației când Legislativul poate fi demis și de a transmite asemenea sesizare înaltei Curți aparține exclusiv președintelui țării.

#alegeri anticipate #formare #Guvern #parlamentare #vot de încredere

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.