Săptămânal, societatea noastră este informată despre bunuri și proprietăți de lux obținute ilegal, pe care statul a reușit să le sechestreze în urma unor investigații în cadrul dosarelor penale. Puțini însă, cunosc despre rolul determinant al Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) în identificarea și conservarea acestora.

Serghei Carapunarlî, directorul ARBI, a prezentat în cadrul unui interviu amplu detalii despre activitatea Agenției și despre modul în care are loc recuperarea bunurilor infracționale.

Potrivit lui Serghei Carapunarlî, până la crearea ARBI, persoanele care obțineau venituri imense din activități ilegale, după ispășirea pedepsei penale puteau folosi aceste bunuri. După 2017, când a fost creată Agenția, lucrurile au luat o altă întorsătura. Astăzi, printre proprietățile sechestrate de ARBI se numără conturi bancare, mașini, aeronave, imobile sau chiar iahturi.

De asemenea, sechestru se aplică și asupra bunurilor culturale: picturi, sculpturi, instrumente muzicale. Astfel, este necesară asigurarea condițiilor speciale pentru a păstra aceste lucruri.

Serghei Carapunarlî a mai dezvăluit că în Republica Moldova există cazuri în care infractorii investesc în criptomonede banii obținuți în mod ilegal.

„Avem cazuri de sechestru a activelor în criptomonede. În acest sens am înființat și un portmoneu specific, le administrăm. Însă, spre regret, în prezent, Republica Moldoa nu deține reglementări în domeniul criptomonedei,” spune șeful ARBI.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție. ARBI a fost fondată în 2017, are scopul de a efectua investigații financiare paralele precum și indisponibilizarea bunurilor infracționale. În cei cinci ani de activitate, ARBI a reușit să identifice și să indisponibilizeze, în țară și peste hotare, bunuri și active în valoare de peste 6 miliarde de lei.

Acest material a fost realizat cu suportul Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, subdiviziune autonomă în cadrul CNA. Fundația nu influențează politica editorială a Grupului de Presă Realitatea.

#ARBI #dosare penale #interviu #Serghei Carapunarlî

Aeroportul din Vilnius a fost închis duminică dimineață, 13 septembrie, iar NATO a mobilizat cel puțin un avion de vânătoare după ce radarele au indicat prezența unei posibile drone în spațiul aerian al Lituaniei. Centrul Național de Gestionare a Crizelor a anunțat ulterior că alerta a fost generată, de fapt, de un stol de păsări, informează adevărul.ro.

Aeronava NATO, mobilizată de la baza din Siauliai, unde sunt staționate forțele aeriene italiene în cadrul misiunii de apărare aeriană a țărilor baltice, a efectuat identificarea vizuală, relatează Reuters, citată de News.ro.

Alerta aeriană a fost ridicată după ce s-a constatat că a fost vorba de un stol de păsări, iar aeroportul a fost redeschis după 38 de minute.

„La citirile iniţiale ale radarului, urmele lăsate de păsări şi drone pot fi similare”, a precizat Centrul Național de Gestionare a Crizelor.

Incidentul nu a afectat Maratonul de la Vilnius, care se desfășura în capitală în momentul declanșării alertei, au transmis organizatorii pentru Reuters.

Statele de pe flancul estic al NATO au raportat în ultimii ani mai multe incidente în care drone au pătruns în spațiul lor aerian, pe fondul intensificării conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Astfel de episoade au alimentat îngrijorările privind extinderea riscurilor de securitate către granițele nordice ale Alianței.