Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

08 noiembrie 2026

INTERVIU Karl Torring, despre ce poate învăța Republica Moldova de la Suedia în gestionarea crizelor

04 Nov. 2026, 11:43
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
04 Nov. 2026, 11:43 // Actualitate //  Realitatea.md

Implicarea comunităților locale, pregătirea voluntarilor și stabilirea unor mecanisme clare de coordonare între autorități sunt câteva dintre lecțiile pe care Republica Moldova le poate prelua din experiența Suediei în gestionarea situațiilor de criză. Despre aceste practici a vorbit Karl Torring, consilier strategic în cadrul Agenției Suedeze pentru Apărare Civilă și Reziliență, într-un interviu pentru proiectul „Security Corner”.

Expertul a explicat că Suedia utilizează un sistem de evaluare a vulnerabilităților climatice, prin care instituțiile publice și autoritățile locale trebuie să identifice riscurile generate de schimbările climatice și să elaboreze planuri pentru reducerea acestora.

Potrivit lui Karl Torring, țara are o directivă națională privind adaptarea la schimbările climatice, care stabilește responsabilități pentru agențiile guvernamentale și consiliile locale. Acestea trebuie să evalueze vulnerabilitățile și să identifice riscurile la care sunt expuse comunitățile, inclusiv în cazul unor inundații sau al altor fenomene extreme.

Un alt element important este finanțarea măsurilor de prevenire. Agenția suedeză oferă sprijin financiar consiliilor locale pentru proiecte de adaptare la schimbările climatice și reducerea riscurilor de inundații, autoritățile locale contribuind, la rândul lor, cu o parte din costuri.

 

În ceea ce privește gestionarea unei crize, Suedia aplică principiul proximității, potrivit căruia intervenția trebuie să înceapă cât mai aproape de locul unde apare problema. Astfel, instituția sau autoritatea responsabilă de o anumită facilitate trebuie să gestioneze inițial situația. Dacă resursele locale nu sunt suficiente, coordonarea intervenției este transferată la nivel regional și, ulterior, național.

„Pentru noi, mecanismele clare de colaborare și o linie clară de comandă pentru gestionarea unei crize sunt esențiale”, a explicat Karl Torring.

Expertul a subliniat că pregătirea pentru situații de urgență nu trebuie separată de pregătirea pentru amenințări la adresa securității naționale. Suedia dezvoltă un sistem de apărare totală, care conectează apărarea civilă cu cea militară, astfel încât instituțiile să poată răspunde inclusiv în situații de alertă ridicată.

Un rol important în acest sistem îl au cetățenii. În Suedia, persoanele cu vârste între 16 și 70 de ani pot avea obligația de a îndeplini un rol în structura de apărare totală, atunci când sunt chemate. În paralel, autoritățile desfășoară campanii de informare și implică asociațiile de locatari și comunitățile în proiecte de pregătire pentru situații de criză.

Torring a menționat și necesitatea identificării grupurilor vulnerabile, pentru ca autoritățile să poată anticipa modul în care acestea ar fi afectate de fenomenele climatice și să le ofere sprijin adaptat nevoilor lor.

Referindu-se direct la Republica Moldova, expertul a amintit că a participat anterior la o misiune de evaluare a sistemului național de reducere a riscurilor de dezastre. Printre recomandările formulate atunci s-au numărat îmbunătățirea comunicării cu diferite categorii de populație și consolidarea capacităților serviciilor de intervenție. De asemenea, acesta a sugerat că Republica Moldova ar putea investi în instruirea voluntarilor și în susținerea organizațiilor societății civile care doresc să contribuie la pregătirea comunităților pentru situații de urgență.

„Suntem foarte impresionați de Republica Moldova în cadrul misiunii UCPM pe care am făcut-o anterior. Nivelul conferinței, calitatea rapoartelor și organizarea sunt lucruri de la care vreau să ne inspirăm și noi, în Suedia”, a declarat Karl Torring.

Interviul a fost realizat în cadrul proiectului „Security Corner” și abordează experiența suedeză în consolidarea rezilienței naționale, gestionarea riscurilor climatice și pregătirea instituțiilor și comunităților pentru situații de criză.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

08 Nov. 2026, 18:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
08 Nov. 2026, 18:37 // Slider //  Realitatea.md

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro. 

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!