Curs valutar
  • EUR
    20.1525
    -0.0243%
  • USD
    18.2310
    0.3006%
  • RUB
    0.2215
    0.9932%
  • RON
    3.7670
    -0.1062%
  • UAH
    0.4011
    0.2493%

Toate știrile

16 noiembrie 2026

Interzicerea produselor de tutun riscă să provoace creșterea contrabandei, comerțului ilicit și a consumului în rândul minorilor

18 Apr. 2025, 09:23
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
18 Apr. 2025, 09:23 // Actualitate //  Realitatea.md

Autoritățile intenționează să interzică pliculețele cu nicotină, produse ce nu conțin tutun și sunt utilizate pe cale orală în loc de țigări. Pungile cu nicotină au apărut în statele UE mai bine de un deceniu, iar în ultimii ani, marea majoritate a guvernelor europene au introdus acciză și categorie dedicată în legislație pentru acest produs. Aceste măsuri au permis autorităților să controleze piața și să acumuleze venituri bugetare. Experții locali, dar și rapoartele europene, atenționează că politicile nechibzuite pot provoca creșteri de contrabandă și de comerț ilicit, lucru ce pune în pericol, în primul rând, minorii, care nu vor ezita să apeleze la „piața neagră” a acestor produse, care este mai ieftină, scrie ziua.md. 

Un șir de state europene reglementează pliculețele cu nicotină prin accizare

În prezent, pliculețele cu nicotină, care nu ard și sunt văzute drept o alternativă pentru țigările tradiționale, sunt prezente pe piața a celor mai multe state din Uniunea Europeană, cum ar fi România și Polonia, dar și în țări non-UE, cum ar fi Ucraina. Toate aceste state au ales diferite metode de reglementare, cum ar fi, de exemplu, accizarea. Necesitatea a apărut din moment ce aceste pungi, care sunt diferite în utilizare decât alte produse cu nicotină, au devenit tot mai răspândite, iar reglementările au adus și venituri suplimentare la buget și au creat o piață controlată, la care minorii nu au acces.

La nivel de taxe, în multe state europene acestea sunt aplicate în funcție de greutatea substratului de nicotină. De exemplu, anul trecut, statele vecine, România și Ucraina, au introdus acciza pentru pliculețele cu nicotină. Doar în Ucraina sunt estimate încasări de 20 de milioane de euro la buget din acciza pentru aceste produse.

Totodată, majoritatea statelor UE a stabilit prin legislație criterii de eliberare a permisiunii de a plasa pliculețele cu nicotină pe piață, fiind stabilite vârsta minimă de comercializare și consum, avertismente de sănătate ce urmează să fie aplicate pe ambalajul acestora, conținutul maxim de nicotină și măsuri pentru prevenirea accesului copiilor la aceste produse.

O reglementare eficientă a produselor alternative cu nicotină va contracara comerțul ilegal și consumul în rândul minorilor, susțin experții

Într-o recentă analiză privind politica bugetar-fiscală, expertul economic IDIS „Viitorul” Veaceslav Ioniță a precizat că o reglementare eficientă a produselor alternative cu nicotină va reduce contrabanda și comerțul ilicit și riscurile pentru consumul în rândul tinerilor.

„O reglementare proastă îți face două lucruri: îți creează gaură în bugetul public național și aduce contrabandă. Atunci când se aduce contrabandă, se vinde pe piața neagră și noi am demonstrat cu probe că minorii nu sunt protejați. În prezent, avem un fenomen, o „epidemie” prin școli, când minorii încep a folosi diferite produse de tutun din simplu motiv că au acces la piața neagră”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Analistul a amintit că, încă anul trecut, a atenționat opinia publică că în R. Moldova, din cauza unor reglementări „nu foarte inteligente”, s-a înregistrat o creștere a contrabandei cu țigări, ceea ce a dus la venituri mai mici la Bugetul de Stat și riscuri de sănătate pentru minori, care consumă produse din tutun de pe „piața neagră”.

„În prezent avem o accelerare a încasărilor la buget din TVA, ceea ce arată că a scăzut contrabanda, comerțul ilicit, lucru care trebuie amplificat. Pentru a contracara piața neagră producătorii cer amânarea implementării interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit până la aderarea la UE, introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină, măsură ce va aduce un venit anual estimat la 100-150 de milioane de lei, reglementarea clară a pungilor cu nicotină pentru protejarea minorilor și a consumatorilor, prin introducerea unei limite maxime de nicotină de 20 mg/plic, a ambalajelor neutre, fără arome atrăgătoare pentru minori, stabilirea unui calendar fiscal predictibil pe trei ani pentru toate produsele din tutun și nicotină și întărirea controlului și a aplicării legii în domeniul produselor din tutun și nicotină”, a precizat expertul.

Un raport al Europol arată că în unele state UE taxele excesive cresc cazurile de contrabandă și de contrafacere a produselor din tutun 

Un raport al Agenției Europol, publicat recent și citat de Infotag, evidențiază o creștere îngrijorătoare a fabricării ilegale de produse din tutun contrafăcute în Uniunea Europeană. O problemă majoră reprezintă fraudarea accizelor, care este alimentată de taxele ridicate, experții Europol menționând că rețelele criminale își adaptează activitatea în funcție de tendințele pieței, orientându-se spre contrafacerea produselor noi, cum ar fi țigările electronice.

Potrivit raportului, statele care aplică accize și TVA ridicate sunt mai vulnerabile la comerțul ilicit, deoarece consumatorii caută alternative mai ieftine, iar rețelele infracționale profită de această cerere. Raportul Europol mai arată că cererea pentru alternative mai ieftine la produsele cu taxe mari rămâne ridicată, ținând cont de faptul că aproape un sfert din populația UE fumează. Astfel, rețelele criminale ar putea extinde contrabanda și spre alte produse accizabile, inclusiv țigări electronice. Mai mult ca atât, rețelele criminale își adaptează modul de operare. Acestea produc branduri specifice în funcție de piața țintită și contrafac alte produse populare de tutun și nicotină, cum ar fi pliculețele cu nicotină.

În Republica Moldova, în schimb, datele unui studiu al companiei de cercetare a pieței IPSOS relevă o descreștere a comerțului ilegal cu produse de tutun. După aproape doi ani, consumul de produse ilicite a început să scadă, fiind în lunile septembrie și octombrie 2024 la 9,8%, în scădere cu 1,9 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2023. Experții consideră că acest lucru se datorează politicii fiscale echilibrate și eforturilor consolidate alte autorităților în combaterea pieței negre de produse de tutun.

Realitatea Live

16 Nov. 2026, 12:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
16 Nov. 2026, 12:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Bulgaria nu mai are resurse financiare pentru a sprijini Ucraina și nu va mai trimite arme sau muniții din stocurile propriei armate. Anunțul a fost făcut de premierul bulgar Rumen Radev, la summitul informal al Uniunii Europene de la Dublin. Acesta a explicat că țara sa se confruntă cu probleme bugetare și nu își poate asuma noi cheltuieli pentru sprijinirea Kievului, relatează publicația bulgară Debati.bg, preluată de Kyiv Post, transmite Antena3CNN.

Întrebat despre noul pachet de împrumuturi pe care Uniunea Europeană îl pregătește pentru Ucraina și despre posibilitatea ca Bulgaria să garanteze o parte din bani, Radev a declarat că țara sa se află sub procedura europeană de deficit excesiv și are resurse bugetare limitate.

Premierul a precizat însă că Bulgaria nu va bloca statele membre care vor să continue să ofere ajutor financiar Ucrainei.

Radev a spus că susține eforturile diplomatice pentru încheierea războiului, dar nu este de acord cu strategia de a obține „pacea prin forță”. În opinia sa, continuarea sprijinului militar nu face decât să provoace mai multe victime, distrugeri și o escaladare a conflictului.

Bulgaria ar putea accepta doar ajutoare pentru civili, nu pentru cumpărarea de arme

Premierul bulgar a explicat că Sofia este dispusă să discute despre sprijinirea Ucrainei, dar numai dacă există garanții că banii vor fi folosiți pentru nevoi umanitare, nu pentru achiziționarea de armament.

Radev a amintit că în Ucraina trăiește o importantă comunitate istorică de etnici bulgari și și-a exprimat îngrijorarea față de pierderile de vieți omenești înregistrate în rândul acesteia de la începutul războiului.

Potrivit premierului, eventualele fonduri europene la care ar contribui Bulgaria ar trebui să fie folosite exclusiv pentru ajutor umanitar, refacerea alimentării cu energie electrică și asistență medicală.

De asemenea, dacă Sofia va accepta să garanteze o parte din noul împrumut european pentru Ucraina, va cere ca o parte dintre bani să fie direcționată către comunitatea bulgară din această țară, concentrată în special în sudul regiunii Odesa.

Radev a vorbit și despre industria de apărare din Bulgaria, care a înregistrat exporturi importante în 2022 și 2023, în primii ani ai războiului. Ulterior, livrările au scăzut, pe măsură ce cererea de pe front s-a schimbat, iar dronele au început să fie folosite tot mai mult în locul muniției clasice de artilerie.

Bulgaria și-a redus treptat sprijinul militar pentru Ucraina

Declarațiile premierului de la Dublin vin după o serie de decizii prin care Bulgaria s-a distanțat de politica de sprijin militar pentru Ucraina urmată de guvernele anterioare.

Pe 21 octombrie, guvernul condus de Rumen Radev a decis oficial să nu mai contribuie la finanțarea achizițiilor de arme letale pentru Ucraina prin intermediul Instrumentului european pentru pace. Potrivit agenției bulgare de presă BTA, Sofia a stabilit că viitoarele sale contribuții vor fi limitate la ajutorul nemilitar.

Schimbarea a început după alegerile parlamentare din aprilie, câștigate de coaliția lui Radev. Guvernele precedente sprijiniseră Ucraina inclusiv prin livrări importante de proiectile de artilerie de tip sovietic.

În iunie, ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoianov, a anunțat că intenționează să oprească toate livrările directe de arme către Ucraina.

O lună mai târziu, în iulie, Radev a retras Bulgaria din „Coaliția de Voință”, inițiativa condusă de Regatul Unit și Franța pentru sprijinirea Ucrainei. Premierul a explicat atunci că războiul trebuie încheiat prin negocieri diplomatice, nu prin continuarea acțiunilor militare.

Prin declarațiile de la Dublin, Radev confirmă că Bulgaria nu intenționează să reia ajutorul militar pentru Kiev. Sofia lasă însă deschisă posibilitatea de a participa la programe europene de sprijin umanitar, cu condiția ca banii să nu fie folosiți pentru cumpărarea de arme.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!