Curtea Constituțională a solicitat Comisiei de la Veneția opinia în legătură cu unele prevederi din Legea privind contracararea activității extremiste, referitor la confecționarea, vânzarea, răspândirea, deținerea în vederea răspândirii şi utilizarea în public a atributelor şi simbolurilor războiului, lege aprobată în primăvara anului curent.

Mai exact, Curtea Constituțională a cerut opinia Comisiei de la Veneția față de articolul 1 din legea privind contracararea activității extremiste și a articolului 365 (5) din Codul contravențional.

Cele două articole se referă la „confecționarea, vânzarea, răspândirea, deținerea în vederea răspândirii şi utilizarea în public a atributelor şi simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni”.

Potrivit articolului 13 (1) al Regulamentului procedurii Comisiei de la Veneția, membrii Comisiei nu pot participa la votarea opiniilor referitoare la statul care i-a desemnat sau ai cărui cetățeni sunt. În consecință, președinta CCM, Domnica Manole, care este membră a Comisiei de la Veneția, nu va putea participa la votarea opiniei solicitate.

Amintim că, la data de 7 aprilie curent a fost aprobată legea care interzice utilizarea simbolurilor războiului, inclusiv panglica Sfântul Gheorghe. La data de 19 aprilie, președinta țării, Maia Sandu, a semnat decretul de promulgare a legii. Legea a fost contestată de opoziția parlamentară la CCM, însă ambele sesizări au fost respinse de către judecătorii constituționali.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CCM #comisia de la veneția #panglica #panglică sfântului Gheorghe #simboluri interzise

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.