Asistența medicală de urgență este tot mai solicitată, iar responsabilii informează că în perioada 19 – 21 noiembrie curent, Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a înregistrat 6094 solicitări. Mai mult, în cadrul departamentelor de urgență ale instituțiilor spitalicești din țară au fost transportați 2224 de pacienți, dintre care 1751 maturi și 473 copii.

De asemenea, urgențele respiratorii au constituit cel mai frecvent motiv al solicitărilor – 1337. Echipele de asistență medicală urgentă au deservit 402 pacienți cu infecții respiratorii virale acute.

„În perioada menționată au fost înregistrate 1235 solicitări pe motiv de urgențe cardiovasculare, inclusiv 26 pacienți cu sindrom coronarian acut. Urgențele neurologice au constituit 764 cazuri, inclusiv 98 de pacienți cu accidente vasculare cerebrale. În acest weekend au fost înregistrate 21 accidente rutiere, în urma cărora 27 de persoane cu diferite traumatisme au avut nevoie de acordarea asistenței medicală de urgență din partea echipelor AMU. Ulterior 23 pacienți au fost transportați la Unitățile de Primire Urgente ale instituțiilor medicale spitalicești”, se arată în nota informativă.

Totodată, în perioada evaluată la Serviciul de Urgență au parvenit 30 apeluri pe motivul urgențelor toxice. Echipele AMU au acordat primul ajutor medical la zece persoane care s-au intoxicat cu medicamente, opt cu alcool și șapte persoane cu CO2.

Potrivit responsabililor, la necesitate, în dependență de starea pacienților, aceștia au fost transportați la spitalele din țară pentru continuarea tratamentului.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.