Locuitorii orașului Hamilton din Canada sunt obișnuiți să se trezească cu străzile și casele acoperite cu zăpadă. Mai puțin obișnuit a fost un incident recent, când oamenii au găsit totul acoperit cu coji de boabe de soia.

La început, Adrienne Van Halem a crezut că autoritățile orașului au pulverizat din greșeală sare pe drum, pe trotuare și în curțile din cartierul ei.

„Dar când m-am uitat cu atenție, mi-am dat seama că nu era deloc sare. Erau coji albe care acopereau totul. A nins cu soia,” a povestit ea.

Femeia a distribuit imagini cu mașina ei acoperită cu coji de soia pe Reddit și pe grup de Facebook, unde oamenii au îndemnat-o să contacteze rapid autoritățile locale. Alții, însă, au spus că acest lucru nu este chiar o noutate în Hamilton, un oraș industrial aflat la o oră la sud-vest de Toronto.

„În copilărie, acolo zăpada era neagră, iar mașina era murdară. Când locuiești lângă o fabrică, trebuie să fii pregătit pentru astfel de lucruri”, a scris un utilizator.

Van Halem, care locuiește lângă o fabrică de procesare de soia operată de compania americană Bunge, a contactat compania pentru a vedea dacă au o explicație.

A doua zi, ea a primit un mesaj vocal care confirma faptul că cojile de soia au fost eliberate în aer din greșeală, din cauza unui filtru defect.

„Deși acest lucru nu a reprezentat niciun risc pentru sănătate sau de siguranță pentru vecini sau pentru angajați, înțelegem că reziduuriile a fost o problemă pentru vecinii noștri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Bunge, Deb Seidel.

Van Halem spune că a primit un voucher pentru cel mai ieftin pachet al unei spălătorii auto din zonă.

„Apreciez gestul, pentru că mașina mea este încă murdară din cauza cojilor de soia. Și înțeleg că este una dintre realitățile locuirii într-o zonă semi-industrială”, a spus Van Halem.

#Canada #fenomen #soia

Prevederile reformei „Restart în educație” ar putea intra în vigoare abia în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în Găgăuzia. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat joi, 13 august, că a transmis Parlamentului un set de amendamente în acest sens. Potrivit ministrului, în restul țării reforma urmează să fie aplicată din 2027, așa cum prevede proiectul.

În cazul municipiului Chișinău, Perciun spune că anul suplimentar trebuie folosit pentru ca administrația municipală să demonstreze că actualul model de administrare poate soluționa problemele din școlile capitalei.

Printre problemele menționate se numără supraaglomerarea unor școli, în timp ce alte instituții au locuri disponibile, dar și dificultățile legate de incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Ministerul reclamă și existența plăților informale în școli, precum și faptul că milioane de lei alocate anual de la bugetul de stat pentru educația din Chișinău rămân nevalorificate.

Potrivit lui Dan Perciun, peste 90% din bugetul școlilor din municipiu este asigurat de Guvern.

„Chișinăul are profesori foarte buni, elevi cu rezultate foarte bune și multe instituții performante. Tocmai de aceea, credem că administrația municipiului trebuie să demonstreze că poate rezolva și aceste probleme sistemice”, a declarat ministrul.

În cazul municipiului Bălți, Ministerul Educației susține că a avut discuții constructive cu autoritățile locale și că, inițial, reforma ar fi putut fi aplicată din 2027. Totuși, pentru a avea o abordare uniformă în cele două municipii cu statut distinct, termenul propus este 2028.

În această perioadă, autoritățile din Bălți ar urma să pregătească trecerea școlilor la autogestiune financiară și să clarifice unele aspecte legate de delimitarea proprietăților.

Pentru UTA Găgăuzia, situația este diferită. Potrivit ministrului, reforma nu presupune schimbarea subordonării școlilor din autonomie, având în vedere prevederile legii speciale care reglementează statutul acesteia.

„În aceste condiții, considerăm rezonabil ca 2028 să fie anul intrării în vigoare a prevederilor reformei aplicabile UTA Găgăuzia”, a precizat Dan Perciun.

Reforma „Restart în educație” prevede trecerea școlilor din subordinea consiliilor raionale și municipale în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, prin intermediul Agențiilor Teritoriale pentru Educație (ATE).

În prezent, școlile sunt administrate de autoritățile locale prin direcțiile de învățământ. Aceste structuri urmează să fie înlocuite cu 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație, care vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților locale.

ATE vor gestiona finanțarea școlilor, vor aproba numărul claselor și schemele de personal, vor stabili districtele școlare și vor monitoriza respectarea școlarizării obligatorii. Agențiile vor avea atribuții și în ceea ce privește infrastructura, bugetele instituțiilor, combaterea absenteismului și bullyingului, precum și sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Odată cu reforma, școlile urmează să fie finanțate direct din bugetul de stat, în baza costului standard per elev. Bugetele instituțiilor și rapoartele privind executarea acestora vor fi publicate online.

Guvernul urmează să creeze cele 35 de ATE până la 30 octombrie 2026. Transferul școlilor și aplicarea noului sistem de finanțare sunt prevăzute, în restul țării, pentru 1 ianuarie 2027.

Ministrul Educației spune că direcția reformei rămâne neschimbată: calitatea educației nu trebuie să depindă de localitatea în care învață copilul.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. Dan Perciun estimează că acesta ar putea fi votat până la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie.