Doar 0,89%, ceea ce reprezintă 18 secții de votare sunt complet accesibile pentru toate categoriile de persoane, din numărul total de 2017, evaluate. Datele se conțin în studiul „Acces egal pentru toți în secțiile de votare”, realizat de Alianța INFONET, în parteneriat cu Asociația „Motivație” din Moldova, la comanda Comisiei Electorale Centrale (CEC) și PNUD Moldova.

Potrivit studiului, 72% sau 1 448 din instituțiile publice în care de obicei se organizează alegeri sunt inaccesibile, iar din totalul celor 2017 instituții evaluate, 27%, adică 551secții de votare rămân parțial accesibile.

Auditarea secțiilor de votare a început în 2019 cu peste 600 de instituții publice evaluate, iar în ianuarie-aprilie 2022 procesul a fost definitivat cu 1 206 secții de votare analizate de experți și persoane cu diferite dizabilități, care au testat drumul spre secție, rampele de acces, lărgimea ușilor, a coridoarelor, a sălii în care se votează, dar și adaptarea grupurilor sanitare.

Aproape jumătate dintre sălile în care se desfășoară propriu-zis alegerile sunt accesibile, în timp ce grupurile sanitare sunt accesibile în proporție de doar 1,26%. Dintre cele 2 017 instituții evaluate, 897 sunt instituții culturale (Case de Cultură, biblioteci, muzee), iar dintre acestea doar două sunt accesibile. Alte 767 sunt instituții de învățământ (grădinițe, școli primare, gimnazii, licee, colegii, universități) și 14 dintre ele sunt accesibile, iar 514 sunt inaccesibile, restul fiind parțial accesibile.

Șefa Casei de Cultură din satul Clișova, raionul Orhei, Efimia Levința, a participat la exercițiul de testare a spațiului public, fapt ce a ajutat-o să conștientizeze cât de gravă poate fi inaccesibilitatea unei instituții.

„În urma exercițiului la care am participat, am decis împreună cu Primăria să construim o rampă de acces la Casa de Cultură, care va fi utilă persoanelor cu dizabilități, celor în etate, dar și părinților cu copii mici. Astfel, facem accesibilă intrarea nu doar în secția de votare, ci și în căminul cultural, în biblioteca publică, iar instituția devine un punct de acces pentru a organiza activități culturale și sociale”, a spus Levința.

Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Alexandr Berlinschii a menționat că accesibilitatea infrastructurii ar trebui văzută nu doar ca o condiție necesară pentru participarea la alegeri, prin acces ușor în secția de votare, dar și pentru celelalte drepturi fundamentale care pot și ar trebui să fie exercitate în clădirile publice.

Potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la începutul anului 2021, numărul persoanelor cu dizabilități în Republica Moldova era de 174 500 de persoane, inclusiv circa 10 400 de copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #CEC #persoane cu dizabilități #secții de votare

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.