În cadrul ședinței Guvernului, a fost aprobat proiectul de hotărâre a Guvernului cu privire la reorganizarea Întreprinderii de Stat – Publicaţia periodică revista „Legea şi viaţa”.

Astfel, cabinetul de miniștri au luat decizia de a reorganiza prin fuziune ÎS „Legea și viața” cu Academia de Poliție „Ştefan cel Mare” a MAI. Drept urmare, Academia „Ștefan cel Mare” va gestiona activitatea realizată anterior de către ÎS „Legea și viața”. În urma fuzionării, revista „Legea şi viaţa” va beneficia de baza tehnico-materială a Academiei „Ștefan cel Mare”. Totodată, va dispărea necesitatea suportării cheltuielilor pentru chirie, precum şi celor aferente salarizării.

Proiectului nu necesită modificări la bugetul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI. Dimpotrivă, implementarea actului normativ în varianta propusă va duce la excluderea și optimizarea unui şir de costuri şi cheltuieli financiare, suportate pentru asigurarea activității ÎS ,,Legea şi viaţa”.

#Academia „Ștefan cel Mare" a MAI #ÎS „Legea și viața"#proiect de lege

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.