Autoritatea Națională de Integritate (ANI) informează că a constatat câte un conflict de interese în privința administratorului Instituției Publice din orașul Sângerei, fostului director al unei întreprinderi municipale din Bălți și a secretarului Consiliului raionului Cimișlia.

Potrivit responsabililor, pe numele subiecților nu vor fi aplicate interdicții, deoarece abaterile acestora nu au adus prejudiciu interesului public respectiv, inspectorii de integritate au stabilit măsura contravențională pentru nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese, dar și o atenționare privind respectarea acestui regim juridic.

Astfel, administratorul I.P „Incubatorul de afaceri Sîngerei” a admis câteva conflicte de interese.

„Instituția publică respectivă a fost înființată de Consiliul raional Sîngerei în anul 2013. Subiectul deține funcția de administrator din anul 2017, iar în același an, din calitatea de conducător a instituției a încheiat un contract de locațiune cu un SRL, în care propria persoană figura ca și administrator. Ulterior, în anul 2019 și în anul 2020, acesta a încheiat acte juridice cu fratele și nepoata, care au fost angajați în funcția de consultanți în afaceri în cadrul instituției”.

Mai exact, pe parcursul controlului, inspectorul de integritate a identificat un alt contract, de această dată a vizat prestări servicii, pe care subiectul l-a semnat tot cu o persoană apropiată, nepoata sa, pe care anterior o angajase în instituție.

„Pe acest caz, inspectorul de integritate nu va solicita încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu și nici nu va aplica interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, deoarece anterior subiectul declarării nu a fost sancționat pentru încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese și nu a fost afectată buna funcționare a instituției”.

Și fostul șef al întreprinderii municipale „Termogaz- Bălți” a fost identificat cu conflicte de interese în raport cu cei doi feciori și nora sa.

„Subiectul s-a aflat în funcția de conducător al întreprinderii în perioada 2019 – 2021. După ce a ajuns în funcție, acesta a încheiat acorduri adiționale la contractele individuale de muncă cu feciorii și nora, care activau în cadrul instituției înainte de accederea subiectului în calitate de conducător. În consecință, salariații respectivi au beneficiat de stabilitate la locul de muncă fiindu-le asigurate garanțiile salariale și sociale cuvenite, fapt confirmat prin extrasele din conturile curente al sistemului informațional, obținute de inspectorul de integritate. Pentru aceste acțiuni, subiectul riscă doar o contravenție pentru că nu a declarat și nu a așteptat o soluție în privința conflictelor de interese cu rudele sale”.

În ultimul caz, conflictul de interese a fost admis de secretarul Consiliului raionului Cimișlia. Situația a apărut în cadrul concursului pentru ocuparea funcției publice vacante de specialist principal în cadrul Serviciului Juridic al Consiliului raional Cimișlia din 2021, care a fost promovat de cumnata subiectului.

„Acesta, fiind în calitate și de membru al comisiei de concurs, nu a declarat despre raportul personal cu ruda sa. Astfel, în calitate de membru al comisiei, acesta dispunea de instrumentele necesare în acest sens, cum ar fi, dreptul de a examina dosarul depus, dreptul de evaluare a candidatului, precum și accesul la variantele lucrărilor probei scrise și la întrebările orientative pentru interviu”.

De menționat că, pentru această încălcare subiectul riscă o contravenție.

#ANI #conflicte de interese #functionari publici

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.