Platforma Națională a Femeilor din Moldova (PNFM) a desfășurat primul atelier de lucru cu tematica „Identificarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova”. Evenimentul desfășurat pe data de 18 ianuarie 2022, în municipiul Strășeni, în format hibrid, a adunat peste 50 de femei de afaceri din regiunea Centru a Republicii Moldova, inclusiv persoane cu dizabilități, care au prezentat propriile istorii de succes și au motivat alte femei de a se dezvolta economic, le-au încurajat să dezvolte afaceri, au pus bazele unor parteneriate de dezvoltare și au generat recomandări și propuneri privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova.

Iulia Costin, președinta Platformei Naționale a Femeilor din Moldova a menționat în deschiderea evenimentului că acest proiect are are drept scop promovarea abilitării economice a femeilor, în special din zonele rurale și a celor din grupurile vulnerabile și promovarea accesului egal la oportunități economice și de muncă. „Este important să ne susținem reciproc, să ne motivăm, să ne dezvoltăm împreună pentru a obține independență financiară, încredere și pentru a deveni un exemplu pentru alte femei. Apreciem suportul oferit de către Agenția GIZ Moldova prin subvenția locală acordată și pentru implicarea directă în abilitarea economică a femeilor din țara noastră”.

Ina Crețu, consilier politici în cadrul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de GIZ Moldova și-a exprimat încrederea că acest proiect, urmare organizării a celor 3 ateliere de lucru regionale, va contribui la elaborarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor, care va fi propusă spre considerare Guvernului Republicii Moldova.

Conceptul de abilitare și participare economică a femeilor a fost explicat de Elena Bordianu, formatoare și antreprenoare. Potrivit acesteia, „abilitarea economică este esențială pentru a edifica economii puternice, a stabili societăți mai stabile și mai echitabile, a îmbunătăți calitatea vieții pentru femei, bărbați, familii și comunități, a promova operațiuni și obiective de afaceri, a atinge obiectivele stabilite la nivel internațional aferente dezvoltării, durabilității și drepturilor omului”.

Suplimentar, femeile participante la eveniment au beneficiat de instruire privind cadrul legal și politicile existente privind susținerea antreprenoriatului feminin, caracteristicile socio-demografice ale antreprenorilor și particularitățile întreprinderilor din Republica Moldova, percepția față de antreprenoriatul feminin, oferită de Tudor Lupașco, formator și expert în domeniul antreprenorial.

Pentru exemplificarea celor relatate, cum femeile pot fi abilitate economic, pentru a fi mai aproape de obținerea independenței financiare, de a depăși bariere ce țin de lipsa resurselor financiare, psihologice sau dizabilități, au fost prezentate studii de caz ale antreprenoarelor de succes, care și-au povestit istoriile sale de dezvoltare a afacerii și, de asemenea, au înaintat propuneri pentru dezvoltarea și abilitarea economică a femeilor din Republica Moldova.

În acest context, perticipantele au aflat istoriile de succes de la Natalia Calmîș, antreprenoare în domeniul horticulturii, mamă a cinci copii, Olesea Cebotari, agricultoare din comuna Bubuieci, Olga Zaițev care are o afacere în fabricarea lumânărilor decorative, din satul Hârbovățul Nou, raionul Anenii Noi și Elena Crîșmari, Vicepreședinta Rețelei Naționale a Femeilor cu Dizabilități din Republica Moldova, din satul Dolna, municipiul Strășeni.

Evenimentul s-a încheiat printr-o sesiune de dezbateri, de întrebări și răspunsuri, totalizarea recomandărilor, propunerilor, ideilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova. Urmează alte două ateliere de lucru cu aceeași tematică, care vor fi desfășurate în regiunile Nord (Edineț) și, respectiv, Sud (Leova) ale țării.

În scopul realizării obiectivului propus, PNFM beneficiază de subvenție locală „Fortificarea dialogului de politici în domeniul abilitării și participării economice a femeilor din Republica Moldova” din partea proiectului „Consilierea Guvernului în politici economice”.

#abilitate economica #femei #istorii de succes #PNFM

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.