Ministerul Educației și Cercetării și UNICEF Moldova lansează campania națională „Învățăm împreună”, care are scopul de a promova educația incluzivă și importanța acesteia pentru copiii cu dizabilități și cerințe educaționale speciale.

Campania „Învățăm împreună!” va aduce în prim plan istoriile unor copii cu cerințe educaționale speciale, care s-au integrat sau sunt în proces de integrare în școli, ajutați de părinți, colegi, profesori, cadre de sprijin și alte persoane din comunitate. De asemenea, în cadrul campaniei, în instituțiile de învățământ din țară vor fi organizate mai multe evenimente de informare și conștientizare cu genericul „Luna incluziunii”. Elevii și profesorii vor discuta despre importanța accesului la educație pentru toți copiii, inclusiv pentru cei cu cerințe educaționale speciale. În paralel, va fi lansat un concurs de desene și unul de eseuri, unde copiii vor putea prezenta cum văd ei incluziunea, pornind de la sintagma „Învățăm împreună!”. Cele mai bune materiale vor fi promovate și premiate.

Totodată, subiectul incluziunii va fi discutat în cadrul a 15 evenimente publice care vor fi organizate în diferite raioane ale țării și care vor întruni reprezentanți ai MEC, UNICEF, autorităților publice locale și instituțiilor responsabile de incluziune la nivel local, Centrului Republican de Asistenţă Psihopedagogică, ONG-uri locale sau naționale care au tangență cu acest subiect.

„Este de datoria noastră, a tuturor, să asigurăm accesul tuturor copiilor, inclusiv ai celor cu cerințe educaționale speciale, în instituțiile de învățământ din țara noastră. În ultimii ani s-au făcut eforturi în acest sens, dar mai avem mult de lucru la capitolul incluziunii copiilor cu dizabilități severe și a copiilor cu CES în grădinițe. Ministerul în acest an va dota instituțiile de învățământ cu dispozitive asistive, va organiza instruiri pentru profesori, va revizui formula de finanțare în încercarea de a ameliora situația în domeniul educației incluzive”, susține Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării.

„Incluziunea oferă beneficii tuturor elevilor, nu doar celor cu dizabilități și cerințe educaționale speciale. Promovarea incluziunii și a diversității, încurajează o cultură a empatiei și a înțelegerii în școală. Pe măsură ce elevii interacționează cu colegi din medii diferite, aceștia manifestă compasiune și respect pentru perspectivele și experiențele altora”, menționează Maha Damaj, reprezentantă UNICEF în Republica Moldova.

Campania „Învățăm împreună” își propune să contribuie la creșterea gradului de conștientizare a dreptului fiecărui copil de a avea acces la educație și la schimbarea atitudinii societății față de copiii cu dizabilități și cerințe educaționale speciale. În prezent, doar unul din trei adulți ar accepta prezența copiilor cu dizabilități în aceeași clasă cu copilul lor, potrivit datelor Studiului Percepţiilor şi Atitudinilor Egalităţii în Republica Moldova. În același timp, în cadrul unor Focus Grupuri desfășurate de CBS AXA, copiii cu dizabilități și cerințe educaționale speciale susțin că sunt ignorați, stigmatizați și nu se bucură pe deplin de dreptul lor la educație, iar părinții copiilor tipici menționează că educația copiilor lor va avea de suferit dacă în clasă cu ei se va afla un copil cu dizabilități.

Conform datelor Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică în anul 2022, din numărul total de 460.835 de copii încadrați în grădinițele și școlile din Republica Moldova – 11.766 reprezintă copiii cu cerințe educaționale speciale. Totodată, din 10.628 de copii cu dizabilități, doar 5.753 copii sunt incluși în instituții preșcolare și școlare.

Campania „Învățăm împreună” este lansată în contextul implementării Programului de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2023-2027.

#educație incluzivă #Invatam impreuna #Republica Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.