Un militar de 19 ani a ajuns la spital cu erupții pe tot corpul, la o săptămână de la înrolarea într-o unitate militară din Chișinău, transmite Ziarul de Gardă. Potrivit apropiaților acestuia, cauza ar fi mușcăturile de ploșnițe, care sunt prezente pretutindeni în dormitoarele din tabăra militară permanentă.

„Tot corpul era plin cu bube din astea – fața, capul, cum ei sunt cheli, capul plin de bube, picioarele, mâinile, burta – tot absolut cu bube”, ne-a zis prietena militarului. „Condițiile sunt așa cum au rămas din Uniunea Sovietică. Igiena e foarte urâtă. E cald, e cu ploșnițe, cu râie. Ce fel de serviciu militar este acesta?” mai spune tânăra.

Responsabilii de la Ministerul Apărării al Republicii Moldova au negat informațiile și le-au interzis accesul reporterilor ZdG pe teritoriul unității militare.

„Soldații se tem să vorbească de frica pedepselor sau a consecințelor”

Potrivit sursei citate, la începutul lunii august, la adresa electronică a Ziarului de Gardă a fost transmis un email prin care erau informați despre o „invazie de ploșnițe la o unitate militară din Chișinău”.

„O persoană apropiată mie este nevoită să trăiască în condiții insalubre, infestate cu ploșnițe. Situația persistă de ceva timp, dar superiorii din armată ignoră sau minimalizează problema, iar soldații se tem să vorbească de frica pedepselor sau a consecințelor.

Condițiile de trai sunt inumane – saltelele sunt pline de insecte, soldații nu se pot odihni corespunzător, apar mușcături, alergii și stres psihologic. Nu mai vorbesc despre faptul că militarii au voie să facă duș doar de două ori pe săptămână, la câte activități au ei și ce căldură e acum”, se arată în mesaj.

Expeditorul mesajului a povestit jurnaliștilor că erupțiile au apărut pe corpul soldatului chiar după prima săptămâna de serviciu militar.

„Am fost sâmbătă la el și am văzut că are multe pișcături mari pe tot corpul. L-am întrebat ce s-a întâmplat și el a zis că posibil e de la țânțari. Totuși, erau niște erupții mai mășcate și dese, nu semănau a mușcături de țânțari. Am venit acasă și am cercetat pe internet, am descoperit că pot fi mușcături de ploșnițe”, povestește tânăra.

„Tot corpul era plin cu bube din astea”

Potrivit ei, militarul s-a adresat medicului de pe teritoriu, dar pentru că acesta nu i-a oferit niciun tratament, peste câteva zile tânărul a fost internat de urgență în spital.

„El a fost la medic, i-a povestit, i-a arătat tot și medicul i-a zis că posibil e de la transpirație. Nu i-a dat nimic și l-a trimis înapoi în unitatea militară. Transpirația și înțepăturile arată diferit totuși. Nu trebuie să fii medic ca să vezi și să înțelegi asta.

Nu i-a dat nimic să administreze, el a stat așa încă vreo câteva zile, după care a fost internat la spital de urgență, la boli infecțioase. Tot corpul era plin cu bube din astea – fața, capul, cum ei sunt cheli, capul plin de bube, picioarele, mâinile, burta – tot absolut cu bube”, povestește tânăra.

Potrivit ei, în spital i s-ar fi confirmat că erupțiile sunt rezultatul mușcăturilor de ploșnițe. Mai mult decât atât, tânăra spune că în unitatea militară se cunoaște despre faptul că „saltelele sunt pline de ploșnițe și de alte insecte”.

„Pe urmă am aflat că militarii cunosc despre această situație. Saltelele sunt murdare, nu sunt schimbate din 1988. Am întrebat pe cineva din mai marii de acolo și mi-a zis asta: «Într-o unitate militară pot să fie ploșnițe, în alta poate să se găsească râie.» Igiena e foarte problematică în unitățile militare. El se poate alege cu sechele după această infecție, că nu degeaba a fost internat de urgență”, susține tânăra.

„Lenjeria de pat care va fi schimbată abia la iarnă”

După ce a fost externat din spital, militarul „a revenit la ploșnițe și la salteaua din 1988”.

„El a intrat în armată la 23 iulie. A stat acolo cam o săptămână, după care a doua săptămână – direct la spital. După o săptămână de tratament, a revenit la ploșnițe, la salteaua din 1988 și la lenjeria de pat care va fi schimbată abia la iarnă”, povestește tânăra.

Aceasta mai susține că în unitățile militare igiena e foarte precară.

„Condițiile sunt așa cum au rămas din Uniunea Sovietică. Igiena e foarte urâtă. E cald, e cu ploșnițe, cu râie. Ce fel de serviciu militar este acesta?” mai spune ea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Întregul material îl puteți citi AICI.

#invazie #Ministerul Apararii #plosnite

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.