Un militar de 19 ani a ajuns la spital cu erupții pe tot corpul, la o săptămână de la înrolarea într-o unitate militară din Chișinău, transmite Ziarul de Gardă. Potrivit apropiaților acestuia, cauza ar fi mușcăturile de ploșnițe, care sunt prezente pretutindeni în dormitoarele din tabăra militară permanentă.

„Tot corpul era plin cu bube din astea – fața, capul, cum ei sunt cheli, capul plin de bube, picioarele, mâinile, burta – tot absolut cu bube”, ne-a zis prietena militarului. „Condițiile sunt așa cum au rămas din Uniunea Sovietică. Igiena e foarte urâtă. E cald, e cu ploșnițe, cu râie. Ce fel de serviciu militar este acesta?” mai spune tânăra.

Responsabilii de la Ministerul Apărării al Republicii Moldova au negat informațiile și le-au interzis accesul reporterilor ZdG pe teritoriul unității militare.

„Soldații se tem să vorbească de frica pedepselor sau a consecințelor”

Potrivit sursei citate, la începutul lunii august, la adresa electronică a Ziarului de Gardă a fost transmis un email prin care erau informați despre o „invazie de ploșnițe la o unitate militară din Chișinău”.

„O persoană apropiată mie este nevoită să trăiască în condiții insalubre, infestate cu ploșnițe. Situația persistă de ceva timp, dar superiorii din armată ignoră sau minimalizează problema, iar soldații se tem să vorbească de frica pedepselor sau a consecințelor.

Condițiile de trai sunt inumane – saltelele sunt pline de insecte, soldații nu se pot odihni corespunzător, apar mușcături, alergii și stres psihologic. Nu mai vorbesc despre faptul că militarii au voie să facă duș doar de două ori pe săptămână, la câte activități au ei și ce căldură e acum”, se arată în mesaj.

Expeditorul mesajului a povestit jurnaliștilor că erupțiile au apărut pe corpul soldatului chiar după prima săptămâna de serviciu militar.

„Am fost sâmbătă la el și am văzut că are multe pișcături mari pe tot corpul. L-am întrebat ce s-a întâmplat și el a zis că posibil e de la țânțari. Totuși, erau niște erupții mai mășcate și dese, nu semănau a mușcături de țânțari. Am venit acasă și am cercetat pe internet, am descoperit că pot fi mușcături de ploșnițe”, povestește tânăra.

„Tot corpul era plin cu bube din astea”

Potrivit ei, militarul s-a adresat medicului de pe teritoriu, dar pentru că acesta nu i-a oferit niciun tratament, peste câteva zile tânărul a fost internat de urgență în spital.

„El a fost la medic, i-a povestit, i-a arătat tot și medicul i-a zis că posibil e de la transpirație. Nu i-a dat nimic și l-a trimis înapoi în unitatea militară. Transpirația și înțepăturile arată diferit totuși. Nu trebuie să fii medic ca să vezi și să înțelegi asta.

Nu i-a dat nimic să administreze, el a stat așa încă vreo câteva zile, după care a fost internat la spital de urgență, la boli infecțioase. Tot corpul era plin cu bube din astea – fața, capul, cum ei sunt cheli, capul plin de bube, picioarele, mâinile, burta – tot absolut cu bube”, povestește tânăra.

Potrivit ei, în spital i s-ar fi confirmat că erupțiile sunt rezultatul mușcăturilor de ploșnițe. Mai mult decât atât, tânăra spune că în unitatea militară se cunoaște despre faptul că „saltelele sunt pline de ploșnițe și de alte insecte”.

„Pe urmă am aflat că militarii cunosc despre această situație. Saltelele sunt murdare, nu sunt schimbate din 1988. Am întrebat pe cineva din mai marii de acolo și mi-a zis asta: «Într-o unitate militară pot să fie ploșnițe, în alta poate să se găsească râie.» Igiena e foarte problematică în unitățile militare. El se poate alege cu sechele după această infecție, că nu degeaba a fost internat de urgență”, susține tânăra.

„Lenjeria de pat care va fi schimbată abia la iarnă”

După ce a fost externat din spital, militarul „a revenit la ploșnițe și la salteaua din 1988”.

„El a intrat în armată la 23 iulie. A stat acolo cam o săptămână, după care a doua săptămână – direct la spital. După o săptămână de tratament, a revenit la ploșnițe, la salteaua din 1988 și la lenjeria de pat care va fi schimbată abia la iarnă”, povestește tânăra.

Aceasta mai susține că în unitățile militare igiena e foarte precară.

„Condițiile sunt așa cum au rămas din Uniunea Sovietică. Igiena e foarte urâtă. E cald, e cu ploșnițe, cu râie. Ce fel de serviciu militar este acesta?” mai spune ea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Întregul material îl puteți citi AICI.

#invazie #Ministerul Apararii #plosnite

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.