Piața automotive, care reprezintă 15% din exportul Republicii Moldova, se confruntă acum cu dificultăți în principal determinate de ruperea lanțurilor logistice. Având în vedere premisele pentru dezvoltarea domeniului în Republica Moldova, dar și provocările apărute, Invest Moldova a lansat dialogul dintre oamenii de afaceri și autorități.

„Un dialog constructiv între mediul de afaceri și guvern este extrem de important. Ne dorim ca toate sectoarele importante din economia Moldovei să fie prezente și să își spună problemele și cum guvernul ar putea să le ajute pe termen scurt și lung”, a declarat Directorul General al Agenției de Investiții „Invest Moldova”, Stelian Manic.

Sectorul automotive este unul important pentru industria moldovenească cu o pondere de 49% din totalul producției industriale și 15% din exporturile țării.

„Din cauza războiului din țara vecină au apărut foarte multe probleme logistice, iar lipsa sub-componentelor din Rusia și Ucraina a generat sistarea activității în Europa a unui șir de producători. Printre aceștia se numără Mercedes, BMW, Porsche. Toți spun că volumele de lucru au fost reorientate preponderent în țările de reședință ale companiilor. Este analizată posibilitatea relocării în Serbia și Macedonia sau Tunisia și Maroc, unde forța de muncă este mai ieftină de două ori față de cea din Moldova”, a explicat Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți.

Guido Meinelt, directorul Draexlmaier Automotive susține că Republica Moldova are un avantaj – siguranța investiției.

„Este foarte important să ai un suport anumit atunci când ești într-o țară străină. Ne dorim ca această formulă de activitate să fie păstrată în continuare. (…) Procedurile vamale sper să fie la fel de rapide cum sunt în prezent. Dacă avantajele pe care le avem azi nu vor fi perturbate va veni și timpul când vom atrage și alți investitori. Din păcate cine a investit în Ucraina a mizat greșit or, noi am făcut o alegere corectă”.

Conflictul din Ucraina a afectat și industria electronică, care se confruntă cu tergiversări ale plăților, contracte suspendate și logistica perturbată. Tradiția fabricării de echipamente electronice în Moldova este prezentă de decenii, țara noastră fiind cunoscută ca al treilea cel mai mare furnizor de echipamente electronice printre țările din fosta Uniune Sovietică.

Astăzi, cu peste 170 de companii și 16.000 de angajați, industria electronică este una dintre cele mai promițătoare sectoare industriale din țară în ceea ce privește contribuția la PIB, generarea de locuri de muncă și atragerea ISD.

Vitalie Eșanu, președintele Asociației companiilor din domeniul electronic susține că businessul din acest sector se confruntă cu un șir de probleme urmare a războiului din Ucraina.

„Logistica este la pământ, la care se mai adaugă deprecierea monedei din Rusia, Ucraina, Belarus și deconectarea de la SWIFT a băncilor din Rusia și Belarus, iar acest lucru întârzie plățile”, susține Eșanu

Astăzi, cu peste 170 de companii și 16.000 de angajați, industria electronică este una dintre cele mai promițătoare sectoarele industriale din țară în ceea ce privește contribuția la PIB, generarea de locuri de muncă și atragerea ISD.

Vitalie Eșanu, președintele Asociației companiilor din domeniul electronic susține că businessul din domeniul electronic se confruntă cu un șir de probleme urmare a războiului din Ucraina.

„Logistica este la pământ, la care se mai adaugă deprecierea monedelor din Rusia, Ucraina, Belarus și deconectarea de la SWIFT a băncilor din Rusia și Belarus, iar acest lucru întârzie plățile”, susține Eșani.

Vadim Danu, directorul Led Market, a evocat un șir de probleme cu care se confruntă compania sa producătoare de corpuri de iluminat.

„Avem foarte mulți clienți care s-au dezis, au amânat proiectele din cauza incertitudinii. (…)Ar fi bine ca autoritățile să analizeze posibilitatea reeșalonării plăților pentru impozite, în condițiile în care criza din regiune are un impact negativ asupra activității noastre. În zona balcanică avem foarte mulți concurenți care oferă tot felul de facilități. În primul rând este vorba de scutirea de impozite a profitului reinvestit”, a punctat Vitalie Danu.

„Dialog Pro-Business” a fost lansată pe data de 10 martie 2022 și reprezintă platforme de discuții cu fiecare sector în parte, axate pe identificarea potențialelor soluții și elaborarea unui plan de acțiuni care să implice toate instituțiile relevante.

#dificultati #export #Invest Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.