Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Investiții de 130 de milioane de euro pentru irigațiile din Moldova: Ce sisteme vor fi modernizate

07 Oct. 2026, 19:40
 // Categoria: Economie // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Oct. 2026, 19:40 // Economie //  Daniela Baranovschi

Două sisteme de irigare din Republica Moldova urmează să fie reabilitate și modernizate, astfel încât aproximativ 6.900 de hectare de terenuri agricole să aibă acces la infrastructură pentru irigare. Proiectul este estimat la circa 130 de milioane de euro, iar Guvernul a aprobat semnarea Acordului de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Lucrările vor fi realizate în cadrul proiectului „Moldova – Proiect de alimentare durabilă cu apă (irigații)”. Prima etapă vizează sistemul „Masivul Căușeni”, din raionul Ștefan Vodă, care deservește în prezent aproximativ 2.000 de hectare. După reabilitare, infrastructura va fi transmisă în gestiunea Asociației Utilizatorilor de Apă pentru Irigații „Kîzîl”.

Un alt sistem care va fi modernizat este „Puhăcenii de Sus”, amplasat în raioanele Criuleni și Anenii Noi. Acesta va asigura accesul la infrastructură de irigare pentru aproximativ 4.900 de hectare de terenuri agricole și va fi gestionat ulterior de asociațiile „Dubăsarii Vechi” și „Aqua Terra Delacău”, în funcție de zona deservită.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a menționat că proiectul presupune și o contribuție din partea agricultorilor.

 

„Avem și contribuția sectorului privat – 300 de agricultori care contribuie cu 3% din finanțare. Pornim de la necesitatea locală și construim unde e nevoie”, a declarat ministrul.

 

Autoritățile spun că modernizarea infrastructurii va permite fermierilor să aibă un acces mai sigur la apă pentru irigare și să fie mai puțin vulnerabili în perioadele de secetă și în fața efectelor schimbărilor climatice.

În prezent, în Republica Moldova sunt în desfășurare nouă proiecte de reabilitare a infrastructurii de irigații. Potrivit estimărilor sectoriale, reabilitarea sistemelor existente ar putea crește cu aproximativ 50% productivitatea agricolă în zonele deservite, comparativ cu media ultimului deceniu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.