Președintele României, Klaus Iohannis, va efectua în perioada 18-21 marite o vizită oficială în Emiratele Arabe Unite, la invitația președintelui Emiratelor Arabe Unite, Alteța Sa Șeicul Mohamed bin Zayed Al-Nahyan, fiind prima vizită în EAU la nivel de președinte român în ultimii 20 de ani, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

„Dezvoltarea relațiilor României cu statele regiunii Golfului reprezintă un obiectiv important al politicii externe a țării noastre, având în vedere tradiția solidă a relațiilor bilaterale, impactul evoluțiilor globale actuale asupra intereselor strategice ale ambelor părți, dar și o serie de obiective pragmatice privind dezvoltarea în comun a unor proiecte sectoriale cu state din această regiune. Prioritatea acordată de România acestor relații se înscrie, de asemenea, în noile direcții de acțiune globală a Uniunii Europene, care prevăd dezvoltarea unui parteneriat strategic UE – zona Golfului. Aceste direcții de acțiune au fost amplu reflectate prin adoptarea unei Comunicări comune a UE, la 18 mai 2022, destinate acestei noi abordări strategice, document la elaborarea căruia România și-a adus propria contribuție activă”.

În acest context global, european și regional în evoluție, vizita oficială a președintelui României în Emiratele Arabe Unite se înscrie în dinamica foarte bună a dialogului bilateral româno-emiratez la toate nivelurile, din ultima perioadă, și reflectă soliditatea și complexitatea relației bilaterale. Emiratele Arabe Unite continuă să reprezinte unul dintre cei mai importanți parteneri din regiune, fiind primul partener comercial al țării noastre din zona Golfului, România urmărind dezvoltarea unui parteneriat aprofundat în toate domeniile de interes comun.

Obiectivele principale ale vizitei sunt: aprofundarea dialogului politico-diplomatic pe teme de maxim interes pentru ambele părți; impulsionarea relațiilor economice dintre cele două state, aflate deja pe o tendință ascendentă semnificativă; atragerea de investiții în economia românească prin proiecte în domeniul infrastructurii, al energiei, combaterii schimbărilor climatice, în domeniul securității cibernetice și al securității alimentare; diversificarea contactelor sectoriale directe, în aceste domenii prioritare și în altele cu potențial emergent (educație, cercetare și inovare, cultură, contacte inter-umane etc.), astfel încât acestea să aprofundeze suplimentar dialogul politic și economic.

Întrevederile prilejuite de vizită vor fixa orientările concrete pentru intensificarea activității Comisiei de cooperare între Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite, care va fi organizată în a doua parte a anului, la București. Acest format specific relațiilor România – Emiratele Arabe Unite se profilează în continuare ca fiind unul dintre principalele instrumente bilaterale de stimulare a cooperării economice și multisectoriale și reprezintă, totodată, o platformă utilă de dialog guvernamental și de afaceri.

Cu prilejul vizitei oficiale în Emiratele Arabe Unite, șeful statului va avea întrevederi cu președintele Emiratelor Arabe Unite, Șeicul Mohamed bin Zayed Al-Nahyan, și cu vice-președintele și prim-ministrul EAU, conducătorul Emiratului Dubai, Șeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum.

Vizita oficială a președintelui Klaus Iohannis în Emiratele Arabe Unite este prima vizită la nivel de Președinte al României în această țară în ultimii 20 de ani.

Cu prilejul consultărilor oficiale, președintele Klaus Iohannis și președintele Mohamed bin Zayed Al-Nahyan vor evalua posibilitățile concrete de a dinamiza și consolida aspectele sectoriale ale cooperării bilaterale, în domenii de importanță majoră pentru cele două state, respectiv economic, comercial, energie, IT&C, securitate cibernetică, agricultură și securitate alimentară, educație, mediu, situații de urgență etc. Cooperarea pe linia combaterii schimbărilor climatice va fi un subiect aparte pe agenda discuțiilor, având în vedere prioritățile Președintelui României în acest domeniu și rolul Emiratelor Arabe Unite de gazdă a viitoarei Conferințe a Părților pe tema schimbărilor climatice (COP28).

Cu prilejul vizitei vor fi semnate mai multe documente bilaterale de către miniștri români de resort și oficiali în domeniul energiei, domeniul securității cibernetice și al educației.

În cadrul discuțiilor, o atenție deosebită va fi acordată subiectelor de interes comun, precum evoluțiile din Orientul Mijlociu, în special cele cu impact direct asupra securității în vecinătatea UE și a NATO.

De asemenea, președintele României va prezenta evoluțiile legate de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, de consecințele regionale și globale ale acestuia și va promova acordarea unui sprijin susținut pentru Ucraina și Republica Moldova.

Discuțiile vor aborda și alte teme de actualitate de pe agenda regională și internațională.

În cadrul vizitei, șeful statului vecin va efectua o vizită la Masdar City, proiect care urmărește generarea de soluții moderne privind securitatea energetică, schimbările climatice și dezvoltarea durabilă. Proiectul Masdar conține spații de cercetare pentru dezvoltarea tehnologiilor de mediu și de investiții pentru comercializarea și implementarea acestora și găzduiește, totodată, un oraș ecologic care îmbină aceste domenii, permițând testarea ideilor inovatoare.

#Emiratele Arabe Unite #Klaus Iohannis #Romania

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.