Țările NATO din Europa Centrală și de Est au lansat duminică, 2 octombrie curent, un mesaj comun de susținere pentru Ucraina. Este vorba de Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Polonia, Slovacia, dar și România, țară vecină cu Republica Moldova.

Președintele României, Klaus Iohannis, a publicat mesajul transmis împreună cu ceilalți șefi de stat, în care se arată că „noi, președinții statelor din Europa Centrală și de Est, țări ale căror lideri au vizitat Kievul în timpul războiului și au vîzut cu ochii lor efectele agresiunii ruse, nu putem tace în fața încălcării flagrante a legii internaționale de către Rusia. Reiterăm sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene. Susținem ferm decizia summitului NATO din 2008 de la București privind viitoarea aderare a Ucrainei. Susținem Ucraina în fața invaziei Rusiei, cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate și încurajăm toți aliații să crească substanțial ajutorul militar pentru Ucraina. Toți cei care comit crime de agresiune trebuie să ajungă în fața justiției”.

„Împreună cu președinții Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Macedoniei de Nord, Muntenegrului, Poloniei și Slovaciei, reiterez sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Susținem ferm decizia summitului NATO din 2008 de la București privind aderarea viitoare a Ucrainei”, a scris acesta pe Twitter.

Together with the Presidents of 🇨🇿 🇪🇪 🇱🇻 🇱🇹 🇲🇰 🇲🇪 🇵🇱 🇸🇰, I reiterate our support for the sovereignty and territorial integrity of Ukraine 🇺🇦. We firmly stand behind the 2008 Bucharest NATO Summit decision concerning Ukraine’s future membership.
Statement: https://t.co/LAk3leNAK0 pic.twitter.com/TysWHIkw1m

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) October 2, 2022

Liderii țărilor amintite arată că nu vor recunoaște niciodată referendumurile ilegale organizate de Rusia în Ucraina și afirmă că susțin în continuare decizia summitului NATO de la București, din 2008, când s-a decis că Ucraina și Georgia vor deveni membre ale alianței nord-atlantice.

Țările NATO au convenit la summitul din 2008 de la București că Ucraina și Georgia vor deveni membre ale alianței și că pot începe procedura de aplicare la statutul de membru (Membership Action Plan – MAP).

„NATO salută aspitațiile auro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre NATO”, se arată în textul adoptat după summitul NATO de la București, din 2008.

#Klaus Iohannis #NATO #Ucraina

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.