Președintele României, Klaus Iohannis, va participa luni și marți, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, unde se pronunța în favoarea unei partajări echitabile a eforturilor pentru combaterea schimbărilor climatice, a unui mecanism european de donare a vaccinurilor și pentru elaborarea unui document strategic privind viitoarea relație a UE cu Rusia.

Principalele subiecte aflate pe agenda Consiliului European vizează coordonarea la nivelul Uniunii Europene în contextul pandemiei de COVID-19, combaterea schimbărilor climatice, relațiile Uniunii cu Rusia și cu Regatul Unit al Marii Britanii, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De altfel, Klaus Iohannis a participat la o întâlnire, în format videoconferință, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și un grup de lideri europeni, în vederea pregătirii reuniunii Consiliului European din 24-25 mai 2021.

Potrivit Administrației Prezidențiale române, referitor la pandemia de COVID-19, președintele României va susține asigurarea unei coordonări strânse între statele membre, precum și menținerea unei abordări vigilente în continuare.

Președintele Klaus Iohannis va pleda pentru implementarea rapidă și unitară a certificatelor verzi digitale la nivel european, reiterând ideea ca acestea să nu afecteze exercitarea dreptului fundamental al cetățenilor la libera circulație.

Șeful statului vecin va susține, totodată, operaționalizarea cât mai rapidă a unui mecanism european de donare a vaccinurilor pentru statele din afara Uniunii Europene.

Referitor la combaterea schimbărilor climatice, Klaus Iohannis va sublinia necesitatea creării unui cadru legal flexibil care să permită statelor membre ale Uniunii să identifice cele mai bune soluții pentru atingerea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 comparativ cu anul 1990.

Astfel, președintele României se va pronunța pentru asigurarea unei partajări echitabile a eforturilor, încât contribuțiile fiecărui stat membru, în special în termeni de costuri, să nu reprezinte un obstacol pentru dezvoltarea economică a acestora.

Legat de relațiile dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă, va pleda pentru o abordare unitară și solidară din partea Uniunii, pe baza celor cinci principii directoare agreate anterior.

De asemenea, șeful statului va susține necesitatea elaborării unui document strategic al Uniunii cu privire la abordarea viitoare a relațiilor cu Federația Rusă.

Referitor la relațiile Uniunii cu Marea Britanie, Klaus Iohannis va evidenția necesitatea menținerii unei abordări constructive a Uniunii bazate pe principiile unității, solidarității și nediscriminării.

Pe de altă parte, în ceea ce privește tratamentul diferențiat aplicat de autoritățile britanice cetățenilor europeni referitor la taxele pentru vizele de muncă, șeful statului va insista ca statele membre și instituțiile europene să facă demersuri susținute pentru a convinge autoritățile britanice să aplice un tratament nediscriminatoriu față de toți cetățenii Uniunii Europene.

#Klaus Iohannis #vaccin

Rusia a lansat, duminică, 1 noiembrie, un atac cu dronă asupra oraşului ucrainean Cernăuţi. Apărarea antiaeriană a intervenit, iar resturile unei drone doborâte au căzut peste oraş. Un bărbat de 67 de ani a fost rănit, iar o clădire administrativă – avariată, anunță antena3.ro.

Fragmentele unei drone rusești doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană au căzut duminică, 1 noiembrie, pe teritoriul orașului Cernăuți, provocând avarierea unei clădiri administrative și izbucnirea unui incendiu.

O persoană a fost rănită, potrivit ultimelor informații comunicate de primarul Roman Cliciuk. Victima care a a fost rănită la Cernăuţi este un bărbat de 67 de ani.

Rusia a atacat cu rachete balistice şi drone mai multe zone din Ucraina

Forţele ruse au atacat, în noaptea de joi spre vineri, rachete balistice, patru rachete Kh-59/68, lansate din avion şi și 113 drone. Apărarea antiereriană ucraineană a doborât trei rachete Kh-59/69 și 96 de drone, fiind înregistrate lovituri în 17 locații. În urma bombardamentelor aeriene, aproximativ 350.000 de locuitori din zona orașului Dnipro au rămas fără curent electric, iar în Kiev, un om a murit.

Principalele ținte ale ruşile au fost regiunile Kiev, Harkov, Poltava și Dnipropetrovsk şi s-au înregistrat lovituri ale dronelor în 17 locații, iar în alte cinci au căzut resturi.

Jurnaliştii publicaţiei Ukrainska Pravda au scris că armata lui Vladimir Putin a lansat rachete balistice de tip Iskander-M, S-400 sau rachetele nord-coreene KN-23 din regiunile rusești Voronej, Kursk și Briansk. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis într-un comunicat pe Facebook că apărarea antiaeriană a doborât sau neutralizat 99 de ținte inamice: 3 rachete aer-sol ghidate Kh-59/69 şi 96 de drone inamice de tip Shahed (dintre care 71 cu propulsie reactivă), Gerbera și alte tipuri de drone.

„Câteva drone de atac se află încă în aer, iar operațiunile de interceptare continuă”, au mai precizat reprezentanţii Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei în comunicat.