Înalți oficiali din statele est-europene membre NATO se întâlnesc marți în Riga, Letonia. Reuniunea este organizată pentru pregătirea Summitului NATO din iulie, ce va avea loc la Washington, transmite Antena 3.ro, citând Agerpres.

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, va participa la reuniunea Formatului „București 9” (B9), care reunește nouă state din estul și centrul Europei: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia și cele trei țări baltice.

Inițiat de Polonia și România în urma anexării ilegale a Crimeii de către Rusia în 2014, Formatul „București 9” reunește state motivate de propria lor siguranță în contextul agresiunii ruse. Cu excepția Ungariei, toate statele sunt printre cei mai fervenți susținători ai Ucrainei.

În cadrul reuniunii de la Riga de marți, președintele Klaus Iohannis va pleda pentru intensificarea atenției asupra securității în regiunea Mării Negre și pentru menținerea sprijinului acordat statelor vulnerabile din zonă, precum Republica Moldova.

Iohannis va sublinia importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea NATO, așa cum este stipulat în Conceptul Strategic din 2022.

Președintele român va co-prezenta lucrările Formatului „București 9” împreună cu președinții Letoniei, Edgars Rinkevics, și al Poloniei, Andrzej Duda.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între 9 și 11 iulie, Washingtonul va găzdui următorul summit NATO. Unul dintre principalele subiecte va fi sprijinul pentru Ucraina, țară care, cu ajutorul Occidentului, rezistă invaziei militare sângeroase a Rusiei de peste doi ani.

#Iohannis #Marea Neagra #securitatea #Summitul Formatului Bucureşti 9

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.