Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi premierii Suediei, Ulf Kristersson, Spaniei, Pedro Sanchez, Poloniei, Mateusz Morawiecki, Italiei, Giorgia Meloni, şi Olandei, Mark Rutte, s-au întâlnit joi, 9 februarie curent, în marja reuniunii extraordinare a Consiliului European cu preşedintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, la Bruxelles.

“L-am asigurat pe președintele Volodimir Zelenski, prezent astăzi la reuniunea Consiliului European, de toată susținerea noastră. România a sprijinit puternic Ucraina începând din prima zi a războiului declanșat de Rusia și va continua să ajute atât timp cât va fi nevoie. Uniunea Europeană rămâne unită și solidară cu poporul ucrainean!”, a scris Iohannis, pe Facebook.

“Prezenţa preşedintelui Ucrainei Volodimir Zelenski astăzi, la reuniunea Consiliului European, este un semn al angajamentului şi sprijinului puternic european pentru Ucraina şi poporul său. Am reiterat sprijinul pe toate planurile, atât timp cât va fi nevoie”, a mai adăugat Iohannis, pe Twitter.

The presence of President @ZelenskyyUa today at #EUCO 🇪🇺 is a sign of our European commitment and strong support for 🇺🇦 and its people. I reiterated 🇷🇴 multifaceted support, for as long as it takes. pic.twitter.com/QFYckWulhx

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) February 9, 2023

Potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială, Klaus Iohannis a salutat prezența președintelui Ucrainei la reuniunea Consiliului European, ca o dovadă în plus a solidarității și unității europene și a coordonării strânse în susținerea poporului ucrainean în fața războiului declanșat de Federația Rusă.

Șeful statului român a subliniat importanța menținerii sprijinului european pentru Ucraina pe toate palierele, evidențiind în acest sens și acțiunea solidară și multidimensională a României, ca stat vecin și prieten, contribuind atât pe palierul umanitar și economic, cât și în ceea ce privește creșterea conectivității, facilitarea transportului de cereale sau avansarea parcursului european.

Președintele Klaus Iohannis a susținut, de asemenea, necesitatea de a menține presiunea asupra Federației Ruse, inclusiv prin adoptarea de sancțiuni suplimentare. Și-a transmis și sprijinul pentru formula de pace.

La rândul său, președintele Zelenski a transmis aprecierile poporului ucrainean pentru sprijinul oferit de statele Uniunii Europene atât în plan bilateral, cât și la nivelul UE și a exprimat convingerea că acest sprijin va continua să fie la fel de puternic.

Klaus Iohannis anunțase dimineața că va avea o întrevedere în format restrâns cu omologul ucrainean, liderul la Kiev aflându-se într-un turneu diplomatic fulger și surpriză în Europa, care a început miercuri la Londra și la Paris și care a continuat joi la Bruxelles, unde s-a adresat plenului Parlamentului European și summitului Consiliului European, cu două săptămâni înainte de împlinirea unui de an de la declanșarea agresiunii militare a Federației Ruse împotriva țării sale.

#Klaus Iohannis #Vladimir Zelenski

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.