„A lua jăraticul cu mâna altuia”…aceasta pare a fi strategia politicienilor noștri în lupta cu pandemia. Nimeni nimic nu vrea să-și asume. Nici restricții dureroase, care nu au cum să placă „electoratului” și omoară ratingul, dar nici sutele de morți în fiecare săptămână…”. Mesajul aparține forului premieri Ion Chicu și este adresat președintei Maia Sandu în urma ședinței Consiliului Suprem de Securitate care a avut loc ieri, 13 martie.

Ion Chicu se arată nemulțumit de faptul că Maia Sandu vine doar cu recomandări, nu și acțiuni concrete.

„Prezidentul vine (doar) cu recomandări către alții, de parcă în Legea 212 din 2004, n-ar fi scris expres că starea de urgență poate fi instituită de Parlament și la propunerea Președintelui. Uiți pe o clipă că moare ratingul, te gândești că mor oamenii, te duci în Parlament și ceri „lockdown”… Mai treci și pe la Mitropolit și cerându-ți iertare pentru păcate, îl anunți că trebuie suspendate serviciile divine în acest Post mare (cum a făcut anul trecut unul, care nu se gândea la rating)… Mai strângi și Asociațiile de business și le spui onest, deși iar îți omori ratingul, despre posibilitățile reale pe care le are statul de a ajuta economia în caz de restricționare a unor activități economice”, a adăugat Chicu.

Potrivit oficialului, politicienii stau acum în fața unei „dileme grele”. În opina lui Chicu, aceștia ar fi puși în situația „pe cine să salveze – oamenii sau ratingul politic?”.

Realitatea.md amintește că Președinția a recomandat Guvernului instituirea din nou a stării de urgență pentru două săptămâni. Decizia a fost luată sâmbătă, 13 martie, după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS).

#Ion Chicu #Maia Sandu #stare de urgenta

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.