Fostul președinte român Ion Iliescu a murit pe 5 august 2025 la vârsta de 95 de ani, după ce pe 9 iunie a fost internat la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din București, la secția terpaie intensivă, cu dificultăți de respirație. În urma mai multor investigații, a fost diagnosticat cu cancer pulmonar, fiind ulterior supus unei intervenții chirurgicale.
Spitalul SRI a anunțat că „a încetat din viață, decesul fiind înregistrat la ora 15:55”.
Prim-ministrul român Ilie Bolojan: „Ion Iliescu intră acum în istorie și la dreapta analiză a acesteia”
Mesajul ex-președintelui român Traian Băsescu
PNL: Activitatea sa a influenţat momente semnificative din istoria recentă a ţării
Oficialii Partidului Naţional Liberal au transmis un mesaj de condoleanţe după cedesul primului preşedinte al României de după Revoluţie, Ion Iliescu, în care s-au referit la activitatea acestuia care ”a influenţat momente semnificative din istoria recentă a ţării”.
”Partidul Naţional Liberal transmite un mesaj de condoleanţe la aflarea veştii trecerii în nefiinţă a fostului preşedinte al României, Ion Iliescu. A fost o personalitate importantă a politicii post-decembriste şi primul preşedinte ales democratic după 1989. Activitatea sa a influenţat momente semnificative din istoria recentă a ţării”, au scris, marţi, pe Facebook, oficialii PNL.
Aceştia au transmis ”sincere condoleanţe familiei îndoliate”.
Fostul premier român Adrian Năstase: „A fost un om de stat care a cultivat respectul bazat pe dialog”
Fostul premier Adrian Năstase afirmă că fostul preşedinte Ion Iliescu, care a decedat marţi, ”a luat cu el aproape un secol de istorie românească”.
”A murit Ion Iliescu şi a luat cu el aproape un secol de istorie românească. A fost un om de stat care a cultivat respectul bazat pe dialog. A ştiut să rezolve cu înţelepciune şi cu echilibru multe din problemele complicatei tranziţii prin care a trecut România după 1989. A ştiut să construiască echipe, a ştiut să stabilească alianţe dar, mai ales, a reuşit să genereze consens pe marile provocări ale României post-decembriste. Din acest punct de vedere, Masa de la Snagov rămâne un grandios exemplu”, scrie Năstase pe blog.
Funeralii de stat
Va fi înmormântat joi, 7 august 2025, în aceeași zi în care Guvernul a decis să declare zi de doliu național, potrivit surselor Antena 3 CNN.
Ion Iliescu va avea funeralii de stat, în calitatea sa de fost președinte al României. Este primul fost șef de stat pentru care este organizată o astfel de ceremonie. Potrivit legii, funeraliile de stat sunt ceremonii oficiale organizate de Guvern în cazul decesului Preşedintelui României şi al foştilor şefi de stat ai României și includ onoruri militare.
Trupul neînsuflețit al fostului președinte va fi depus la Cotroceni, acolo unde se vor prezenta și omagiile de la ambasade. De asemenea, în semn de respect pentru funcția deținută, Ion Iliescu are dreptul la gardă de onoare militară, care va însoți cortegiul funerar. Ceremonia include discursuri oficiale și onoruri militare executate de forțele armate. Cortegiul funerar va traversa arterele pincipale ale Capitalei, steagul României va fi arborat în bernă, se vor folosi sigilii cu stema României și se va intona imnul României. Toate aceste pregătiri depind și de dorința familiei.
Pentru gestionarea funeraliilor de stat, a fost instituit un Comitet de Organizare a Funeraliilor de Stat. Această structură, fără personalitate juridică, este coordonată de șeful Cancelariei prim-ministrului.
Cele mai importante momente din cariera lui Ion Iliescu
Ion Iliescu s-a afirmat încă de tânăr în viața publică și a fost primul președinte al României, după Revoluție. Cele mai importante momente din viața politică a lui Ion Iliescu sunt: La 22 decembrie 1989, după căderea regimului Ceaușescu, Ion Iliescu a preluat conducerea țării, fiind numit președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), organism care administra tranziția spre democrație. În 1990, a fost ales primul președinte al României ales în mod democratic după Revoluție.
A condus România în trei mandate de președinte: 1990-1992 (CFSN), 1992-1996 și 2000-2004. Mandatul său a fost marcat de evenimente controversate, precum mineriadele din 1990-1991, când a cerut minerilor să intervină pentru a înlătura protestatarii din Piața Universității; aceste episoade au condus la violențe și victime, fără ca vinovații să fie pedepsiți complet. În mandatul 2000-2004, sub conducerea sa, România a aderat la NATO și a finalizat negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană.
A inițiat înființarea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de Elie Wiesel, recunoscând oficial dimensiunile acestui episod tragic din istoria țării. În perioada comunistă, a ocupat funcții importante în Partidul Comunist și în conducerea Uniunii Tineretului Comunist, dar și-a consolidat notorietatea politică după 1989.
