Curs valutar
  • EUR
    20.1303
    -0.227%
  • USD
    18.0881
    -0.0835%
  • RUB
    0.2246
    -0.089%
  • RON
    3.7624
    -0.2552%
  • UAH
    0.3967
    -0.0252%

Toate știrile

29 octombrie 2026

Ion Iliescu: Reacții, totul despre moartea fostului președinte român și când vor avea loc funeraliile

05 Aug. 2025, 19:07
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
05 Aug. 2025, 19:07 // Actualitate //  Realitatea.md

Fostul președinte român Ion Iliescu a murit pe 5 august 2025 la vârsta de 95 de ani, după ce pe 9 iunie a fost internat la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din București, la secția terpaie intensivă, cu dificultăți de respirație. În urma mai multor investigații, a fost diagnosticat cu cancer pulmonar, fiind ulterior supus unei intervenții chirurgicale.

Spitalul SRI a anunțat că „a încetat din viață, decesul fiind înregistrat la ora 15:55”.

Prim-ministrul român Ilie Bolojan: „Ion Iliescu intră acum în istorie și la dreapta analiză a acesteia”

Mesajul ex-președintelui român Traian Băsescu

PNL: Activitatea sa a influenţat momente semnificative din istoria recentă a ţării

Oficialii Partidului Naţional Liberal au transmis un mesaj de condoleanţe după cedesul primului preşedinte al României de după Revoluţie, Ion Iliescu, în care s-au referit la activitatea acestuia care ”a influenţat momente semnificative din istoria recentă a ţării”.

”Partidul Naţional Liberal transmite un mesaj de condoleanţe la aflarea veştii trecerii în nefiinţă a fostului preşedinte al României, Ion Iliescu. A fost o personalitate importantă a politicii post-decembriste şi primul preşedinte ales democratic după 1989. Activitatea sa a influenţat momente semnificative din istoria recentă a ţării”, au scris, marţi, pe Facebook, oficialii PNL.

Aceştia au transmis ”sincere condoleanţe familiei îndoliate”.

Fostul premier român Adrian Năstase: „A fost un om de stat care a cultivat respectul bazat pe dialog”

Fostul premier Adrian Năstase afirmă că fostul preşedinte Ion Iliescu, care a decedat marţi, ”a luat cu el aproape un secol de istorie românească”.

”A murit Ion Iliescu şi a luat cu el aproape un secol de istorie românească. A fost un om de stat care a cultivat respectul bazat pe dialog. A ştiut să rezolve cu înţelepciune şi cu echilibru multe din problemele complicatei tranziţii prin care a trecut România după 1989. A ştiut să construiască echipe, a ştiut să stabilească alianţe dar, mai ales, a reuşit să genereze consens pe marile provocări ale României post-decembriste. Din acest punct de vedere, Masa de la Snagov rămâne un grandios exemplu”, scrie Năstase pe blog.

Funeralii de stat

Va fi înmormântat joi, 7 august 2025, în aceeași zi în care Guvernul a decis să declare zi de doliu național, potrivit surselor Antena 3 CNN.

Ion Iliescu va avea funeralii de stat, în calitatea sa de fost președinte al României. Este primul fost șef de stat pentru care este organizată o astfel de ceremonie. Potrivit legii, funeraliile de stat sunt ceremonii oficiale organizate de Guvern în cazul decesului Preşedintelui României şi al foştilor şefi de stat ai României și includ onoruri militare.

Trupul neînsuflețit al fostului președinte va fi depus la Cotroceni, acolo unde se vor prezenta și omagiile de la ambasade. De asemenea, în semn de respect pentru funcția deținută, Ion Iliescu are dreptul la gardă de onoare militară, care va însoți cortegiul funerar. Ceremonia include discursuri oficiale și onoruri militare executate de forțele armate. Cortegiul funerar va traversa arterele pincipale ale Capitalei, steagul României va fi arborat în bernă, se vor folosi sigilii cu stema României și se va intona imnul României. Toate aceste pregătiri depind și de dorința familiei.

Pentru gestionarea funeraliilor de stat, a fost instituit un Comitet de Organizare a Funeraliilor de Stat. Această structură, fără personalitate juridică, este coordonată de șeful Cancelariei prim-ministrului.

Cele mai importante momente din cariera lui Ion Iliescu

Ion Iliescu s-a afirmat încă de tânăr în viața publică și a fost primul președinte al României, după Revoluție. Cele mai importante momente din viața politică a lui Ion Iliescu sunt: La 22 decembrie 1989, după căderea regimului Ceaușescu, Ion Iliescu a preluat conducerea țării, fiind numit președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), organism care administra tranziția spre democrație. În 1990, a fost ales primul președinte al României ales în mod democratic după Revoluție.

A condus România în trei mandate de președinte: 1990-1992 (CFSN), 1992-1996 și 2000-2004. Mandatul său a fost marcat de evenimente controversate, precum mineriadele din 1990-1991, când a cerut minerilor să intervină pentru a înlătura protestatarii din Piața Universității; aceste episoade au condus la violențe și victime, fără ca vinovații să fie pedepsiți complet. În mandatul 2000-2004, sub conducerea sa, România a aderat la NATO și a finalizat negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană.

A inițiat înființarea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de Elie Wiesel, recunoscând oficial dimensiunile acestui episod tragic din istoria țării. În perioada comunistă, a ocupat funcții importante în Partidul Comunist și în conducerea Uniunii Tineretului Comunist, dar și-a consolidat notorietatea politică după 1989.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

29 Oct. 2026, 11:29
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
29 Oct. 2026, 11:29 // Slider //  Daniela Baranovschi

Defecțiunea informatică ce a afectat sistemul de semnalizare de pe linia feroviară de mare viteză Madrid-Sevilla ar fi pornit de la trei calculatoare din anii ’90, care ar fi trebuit înlocuite până la începutul lui 2026.

Sindicatele feroviare și specialiștii din domeniu contestă ideea că întreaga responsabilitate pentru tragedie ar reveni unei singure persoane. Sindicatul Circulației Feroviare (SCF) cere analizarea condițiilor de muncă și a pregătirii profesionale a angajaților implicați în gestionarea traficului, potrivit Mediafax.

Ministrul spaniol al Transporturilor, Óscar Puente, a explicat miercuri, 28 octombrie, că, în jurul orei 08:30, sistemul de control LZB din stația Urda a căzut în urma unei defecțiuni de comunicare între trei calculatoare din rețea. Acesta a fost punctul de plecare al unei succesiuni de măsuri de siguranță și decizii luate în centrul de control al administratorului infrastructurii feroviare Adif, din gara Atocha, Madrid.

Sistemul de semnalizare LZB a fost instalat pentru prima dată pe rețeaua spaniolă de mare viteză odată cu inaugurarea liniei Madrid-Sevilla, în 1992. Potrivit surselor sindicale, inginerilor și altor specialiști din sector, sistemul de semnalizare în sine este la fel de sigur ca ERTMS, sistemul mai nou folosit pe alte linii din Spania. Problema o reprezintă însă calculatoarele care îl susțin, vechi de peste 35 de ani.

Aceste echipamente, împreună cu sistemul de semnalizare și alte elemente ale infrastructurii, ar fi trebuit înlocuite în cadrul unui proiect de modernizare pentru care Adif stabilise, în septembrie 2021, un termen de execuție de 52 de luni. Termenul a expirat între decembrie 2025 și ianuarie 2026.

Contractul, în valoare de 94 de milioane de euro, prevedea inclusiv înlocuirea sistemului LZB cu ERTMS pe întreaga linie Madrid-Sevilla, precum și modernizarea instalațiilor de semnalizare, a sistemelor de protecție a trenurilor și a telecomunicațiilor fixe.

César Franco, președintele Consiliului General al Colegiilor Oficiale ale Inginerilor Industriali, a confirmat că sistemul ar fi trebuit deja înlocuit. El a subliniat însă că vechimea echipamentelor nu înseamnă automat că acestea sunt nesigure, dacă sunt întreținute corespunzător.

Ministrul Puente a recunoscut că defecțiunile informatice pot apărea, fără să fie însă evenimente cotidiene. Reprezentanții sectorului feroviar au atras atenția că Spania investește în continuare mai mult în construirea de noi kilometri de cale ferată decât în repararea infrastructurii existente. Luni, ministrul a estimat la 1,8 miliarde de euro pe an suma necesară pentru întreținerea infrastructurii feroviare, pe care a descris-o drept cea mai urgentă problemă a ministerului său.

Cum s-a ajuns de la defecțiunea informatică la coliziune

Căderea sistemului LZB a dus la oprirea circulației pe un tronson de 63 de kilometri, ca măsură de siguranță. Ulterior, a fost activat sistemul auxiliar de blocare a semnalizării laterale, cunoscut sub denumirea BSL, iar gestionarea traficului a trecut în regim manual, în responsabilitatea personalului din centrul de control Adif.

Operatorii au început să contacteze mecanicii de locomotivă pentru a le transmite instrucțiuni privind reluarea circulației. Aceste mesaje, numite telefonemas, sunt texte standardizate prin care se comunică dacă un tren poate porni din nou și în ce condiții: cu viteza normală sau cu viteză adaptată vizibilității asupra liniei.

În cazul trenului AVE implicat în accident, mecanicul a primit permisiunea de a relua circulația în regim normal, ceea ce permitea atingerea vitezei de până la 200 km/h pe tronsonul respectiv. În acel moment, semnalizarea indica roșu, iar trenul Iryo se afla încă oprit la intrarea în stația Urda.

La aproximativ șase minute de la începutul succesiunii de evenimente, a fost luată decizia de reluare a circulației trenului AVE. Acesta a intrat în coliziune cu trenul Iryo aproximativ 17 minute mai târziu, la circa 25 de kilometri distanță.

Puente a calificat drept „greșită” decizia operatorului de circulație de a permite reluarea mersului normal și drept „inexplicabilă” lipsa unei corectări a acesteia, în condițiile în care centrul de control putea vedea poziția trenurilor.

Totuși, sindicatele și specialiștii nu consideră că responsabilitatea poate fi atribuită automat unei singure persoane.

Sindicatele contestă explicația bazată exclusiv pe eroarea umană

Reprezentanții sindicatului CCOO Ferroviario au criticat faptul că atenția este concentrată asupra unei presupuse erori umane. Aceștia susțin că sistemul ar trebui să ofere garanții suplimentare de siguranță, fără ca prevenirea unui accident să depindă, în ultimă instanță, exclusiv de acțiunile unui angajat.

César Franco a afirmat, la rândul său, că este posibilă o eroare umană, dar că atribuirea întregii responsabilități unei singure persoane este prematură.

Sindicatul Circulației Feroviare a pus sub semnul întrebării atât instrucțiunea transmisă mecanicului de locomotivă, cât și modul în care a fost formulat mesajul de reluare a circulației. Sindicaliștii spun că nu pot stabili încă dacă a fost vorba despre o eroare umană sau despre o problemă de afișare a informațiilor.

Dacă trenul ar fi primit instrucțiunea de a circula cu vizibilitate asupra liniei, viteza nu ar fi putut depăși 40 km/h, ceea ce i-ar fi permis mecanicului să observe mai bine calea ferată.

SCF a mai reclamat de mai multe luni suprasolicitarea personalului din centrele de control, lipsa angajaților și neconcordanța dintre responsabilitățile acestora și pregătirea profesională pe care o primesc. Sindicatul a organizat recent două acțiuni de protest pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și a început să colecteze procese-verbale ale operatorilor de circulație pentru a clarifica împrejurările în care aceștia își desfășoară activitatea.

Reprezentanții sindicatului au precizat că analizează în continuare informațiile disponibile, deoarece anumite aspecte ale succesiunii evenimentelor nu sunt încă lămurite.

Catastrofă feroviară

O catastrofă feroviară a zguduit Spania miercuri dimineață, 28 octombrie, după ce două trenuri de mare viteză s-au ciocnit în provincia Toledo. Cel puțin 68 de persoane au murit în urma impactului violent produs între localitățile Mora și Orgaz, care a provocat deraierea a două vagoane și prăbușirea lor într-un șanț. Circulația feroviară pe principala linie de mare viteză care leagă Madridul de Andaluzia a fost suspendată.

Autoritățile au precizat că zeci de persoane rămân internate în stare gravă, echipele medicale continuând să acorde asistență răniților în spitalele din regiune.

Óscar Puente, ministrul spaniol al Transporturilor,  a declarat că primele date ale anchetei indică o succesiune de erori care au dus la coliziunea dintre trenurile de mare viteză.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!