Opinii rezervate asupra inițiativei legislative privind modificarea Codului serviciilor media audiovizuale. Proiectul a fost supus luni, 9 iunie curent, consultărilor publice. Diverse organizații și experți din mass-media și-au exprimat îngrijorările în legătură cu impactul modificărilor asupra independenței presei și a diversității audiovizualului. Autorii proiectului au menționat, însă, că proiectul poate fi îmbunătățit după discuții suplimentare, pentru a se ajunge la echilibrul între reglementare și libertate de exprimare, transmite IPN.

„Ne dorim un cadru legal robust, aliniat la standardele europene, care să răspundă provocărilor actuale”, a declarat Liliana Nicolaescu-Onofrei, șefa Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

Conform propunerilor incluse în proiect, Consiliul Audiovizualului ar putea, după aprobarea documentului, să stabilească reguli privind reflectarea campaniilor electorale și să impună standarde de conținut în mass-media. Aceasta propunere a fost criticată de unii juriști.

„Această prevedere riscă să încalce principiile auto reglementării, așa cum CEC deja are anumite reguli și are regulament în acest sens, ce se referă la reflectarea campaniilor electorală. Care este pericolul când sunt reglementări în diferite acte normative, care se referă la același subiect? Presa ar pute fi sancționată dacă nu respectă standardele impuse politic, or, o astfel de măsură ar putea reduce la tăcere posturile care critică guvernarea”, a precizat judecătoarea Marina Rusu, reprezentantă a Asociației Vocea Justiției.

„Punctul vorbește despre prevederi detaliate, și nu extrapolând și ieșind în afara conținutului deja prevăzut în lege”, a răspuns Liliana Nicolăescu-Onofrei.

Definițiile unor termeni-cheie, precum „dezinformare” și „conținut ilegal”, au fost și acestea disputate. A fost abordată și propunerea despre „notificatorii de încredere”, reglementarea platformelor de partajare a materialelor video și impactul noilor prevederi asupra pieței media, inclusiv asupra posturilor mici și regionale. A fost criticat și aspectul legat de retransmiterea programelor.

Participanții la consultări au mai vorbit despre cotele de programe locale și în limba română, eliminarea dreptului Teleradio-Moldova de a comercializa publicitate și necesitatea unui echilibru între combaterea fenomenelor nocive și garantarea libertății de exprimare, propuneri înaintate de reprezentanți ai instituțiilor media.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comisia parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media informează că propunerile la acest proiect pot fi trimise în scris în următoarele 10 zile, până la data de 19 iunie. Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în cadrul comisiei și, ulterior, în plenul Parlamentului.

#audiovizual #consultări #lege #modificari #parlament

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.