Republica Moldova înregistrează progrese în regenerarea pădurilor și dezvoltarea politicilor de conservare a biodiversității, însă întâmpină dificultăți semnificative în aplicarea legislației, capacitatea instituțională și mobilizarea resurselor financiare, ceea ce afectează alinierea țării la obiectivele UE și globale privind protecția mediului, transmite IPN.

Potrivit raportului național de analiză a tranziției verzi, Moldova este puternic expusă riscurilor legate de secetă și inundații, însă măsurile de adaptare sunt insuficiente. În multe domenii esențiale, precum energia, transportul și agricultura, datele statistice lipsesc sau sunt fragmentate, ceea ce împiedică planificarea și monitorizarea eficientă a politicilor.

În cadrul dezbaterii publice de prezentare a raportului Lauri Tammiste, director al Institutului de Mediu de la Stckholm, lider national pentru Moldova în cadrul Proiectului Agenda Verde pentru Armenia, Georgia, Moldova și Ucraina a precizat că „măsurile urgente de adaptare la nivel general, atât în sectorul public, cât și în cel privat, sunt necesare pentru a reduce daunele provocate de schimbările climatice, care afectează în mod disproporționat grupurile vulnerabile”.

Documentul subliniază că doar 5,8% din teritoriul Moldovei este acoperit de arii protejate, iar planificarea gestionării acestora este considerată slabă sau inadecvată. În același timp, schimbările climatice afectează deja populația, 73% dintre moldoveni spun că resimt direct impactul acestora sau îl văd în jurul lor.

„Moldova a făcut progrese solide, dar provocările sunt majore și necesită acțiuni urgente. Vorbim de un fundament bun, însă acum trebuie implementare concretă”, a declarat Lauri Tammiste, directorul SEI Tallinn și consilier pentru Moldova în cadrul proiectului Agenda Verde.

Raportul subliniază că municipalitățile nu dispun de capacități suficiente pentru a contribui activ la tranziția verde, iar sistemele de monitorizare a calității aerului, apei și solului sunt aproape inexistente. În plus, politicile pentru restaurarea ecosistemelor degradate rămân limitate, iar lipsa unui sistem funcțional de monitorizare afectează capacitatea de luare a deciziilor.

Potrivit directoarei executive AO EcoContact, Iordanca Rodica Iordanov, lipsa sistemelor eficiente de monitorizare a calității aerului, apei și solului, precum și insuficiența laboratoarelor specializate în domeniul mediului constituie deficiențe majore în Moldova. Este prioritară dezvoltarea capacităților de colectare, procesare și interpretare corectă a datelor de mediu. Totodată, pentru o tranziție verde reușită, este necesară atât alinierea afacerilor la politicile de mediu, cât și susținerea acestora, precum și refacerea componentelor vitale ale mediului: apa, aerul și biodiversitatea.

„Este necesar acum să depunem efort, iar cel mai important ar fi să găsim echilibru între dezvoltarea economică, aspirațiile sociale și protecția mediului”, a menționat directoarea excutivă AO EcoContact.

Pe lângă problemele de mediu, Moldova trebuie să-și sporească adaptarea climatică și să atragă investiții în tehnologii verzi. Potrivit SEI, este nevoie de fonduri semnificative între 30 și 39 de miliarde de euro. Lauri Tammiste a menționat că, în prezent, sprijinul extern include 2,7 miliarde de euro din partea donatorilor și 1,9 miliarde de euro din partea Uniunii Europene, dar există un deficit substanțial de finanțare.

În acest sens, Veronica Arpintin, șefa oficiului de reforme, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a menționat că în ultimii ani, marile fonduri de investiții din Uniunea Europeană, inclusiv fondurile de pensii, au început să reducă finanțarea companiilor poluante sau din sectorul fosil, orientându-se tot mai mult spre afaceri și idei inovatoare. Această schimbare reflectă preocuparea pentru evitarea fenomenelor extreme, cum ar fi veri de 40 de grade, neobișnuite pentru regiunea noastră. În Moldova, trendul abia începe, însă, cu sprijinul statului, Băncii Naționale și principalelor bănci comerciale, se fac eforturi pentru a stimula companiile să investească în tehnologii mai puțin poluante, chiar dacă acestea presupun costuri inițiale mai mari și o perioadă de recuperare mai lungă. Astfel, banii investiți în tehnologii ecologice reprezintă investiții în viitor, iar pregătirea adecvată a acestor resurse este esențială.

„Aș vrea să menționez că, inclusiv acțiunile legate de taxonomie, includerea economiei verzi și accelerarea tranziției verzi în Strategia Națională de Dezvoltare Economică, elaborată de Ministerul Energiei, reprezintă pași importanți pentru a stimula companiile să investească în tehnologii mai ecologice”, a precizat Veronica Arpintin.

De asemenea, șefa oficiului de reforme a specificat că este important de înțeles că banii care vor veni și vor fi investiți în tehnologii cu impact redus asupra mediului sunt bani investiți în viitor. „Și, bineînțeles, aceste resurse trebuie să fie pregătite și gestionate corespunzător”, a reiterat Arpintin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ceea ce privește biodiversitatea, consilierul pentru Moldova în cadrul proiectului Agenda Verde, Lauri Tammiste, a remarcat că „este necesară implementarea urgentă a măsurilor de împădurire, împreună cu reînnoirea promptă a politicilor relevante, pentru a asigura gestionarea durabilă a terenurilor și alinierea la cerințele UE privind biodiversitatea”.

Conform raportului, Moldova a început alinierea la cerințele UE în acest sens, dar adoptarea parțială a reglementărilor, lipsa de personal calificat și sistemele de date învechite limitează eficiența protecției speciilor și a resurselor naturale.

#criza #Moldova #provocari climatice

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.