Carlos Alcaraz a scris istorie la Roland Garros 2025, câștigând titlul în urma unei finale dramatice împotriva lui Jannik Sinner. Cu toate acestea, marele său premiu financiar de 2.550.000 de euro va fi redus considerabil după ce statul spaniol îi va reține aproape jumătate din această sumă sub formă de impozit, scrie Playtech.ro.

Ediția cu numărul 124 a celebrului turneu pe zgură s-a remarcat atât prin nivelul ridicat al competiției, cât și prin premiile financiare impresionante, ce totalizează peste 56 de milioane de euro.

Cu toate acestea, TaxDown, o platformă de consultanță fiscală, explică faptul că Alcaraz va trebui să plătească un impozit de 46% pe venitul obținut. Practic, din cei 2.550.000 de euro, aproape 1.181.936 de euro vor merge către Fiscul spaniol, o sumă colosală ce reduce semnificativ câștigul net al campionului.

Aitor Fernandez, consilier fiscal în cadrul TaxDown, a declarat pentru El Economista că această cotă ridicată de impozitare provine din combinarea taxelor aplicate atât la nivel național, cât și regional în Spania. Fiecare nivel are propriile tranșe de impozitare, astfel că în total Alcaraz trebuie să plătească aproape jumătate din premiul său în taxe.

Acest fenomen nu este neobișnuit pentru sportivii de top din Spania, care, pe lângă impozitul pe venit, trebuie să facă față unor sisteme fiscale complexe și costuri ridicate de contribuții. În plus, măsurile fiscale nu țin cont de eventualele cheltuieli deductibile, ceea ce face ca procentul să fie și mai apăsător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Roland Garros 2025 a avut unul dintre cele mai mari bugete din calendarul ITF, cu premii substanțiale chiar și pentru cei eliminați în primele tururi. Jucătorii din primul tur au primit 78.000 de euro, iar semifinaliștii 690.000 de euro. Finalistul învins a încasat 1.275.000 de euro, iar Alcaraz și-a adăugat și 2.000 de puncte ATP la performanța sa.

După această victorie, câștigurile totale din carieră ale lui Alcaraz depășesc 44 de milioane de dolari, poziționându-l ca unul dintre cei mai bine plătiți și promițători jucători din istorie.

Carlos Alcaraz a câștigat Roland Garros în cea mai lungă finală din istoria turneului de tenis

#Carlos Alcaraz #premiu #Roland Garros #tenismen

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.