Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) consideră insuficient de argumentată și respectiv inoportună soluția de reorganizare prin comasarea Agenției Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE) și Consiliul Concurenței (CC), atât timp cât nu există argumente obiective, susținute prin evaluări independente, realizate inclusiv cu implicarea experților din cadrul organizațiilor internaționale competente, (Secretariatul Comunității Energetice și Comisiei Europene).

Autorii documentului, Calin Negură, expert în domeniul energetic și Iulian Groza, director Executiv IPRE, consideră că, viteza realizării unei asemenea reforme instituționale va fi întotdeauna în detrimentul calității, va genera riscuri de sustenabilitate și de creare a disfuncțiilor în reglementarea celor două sectoare critice ale economiei Republicii Moldova.

Mai mult, ignorarea procedurilor de elaborare a politicilor publice și a legii nr. 100 privind actele normative va compromite intențiile sincere de îmbunătățire și eficientizare a activității autorităților responsabile de implementarea politicilor mult prea importante pentru funcționarea unui stat cu economie de piață și integrarea regională a acesteia, susțin autorii.

În contextul celor enunțate, cei doi experți IPRE recomandă spre considerare revizuirea modului de reformă instituțională inițiată și realizarea următoarelor acțiuni:

Inițierea unei evaluări instituționale obiective, bazată pe o metodologie adecvată, agreată de părțile interesate. Metodologia trebuie să includă un set de criterii ce vor examina respectarea de către ANRE și CC a principiilor recunoscute de activitate: independență, legalitate, profesionalism, obiectivitate, transparență, responsabilitate;
Identificarea măsurilor necesare îmbunătățirii activității, transparenței și independenței ANRE și CC ca entități separate și după caz de identificat ce oportunități și riscuri are avea opțiunea de comasare a acestor autorități;
Solicitarea suportului și participării active a reprezentanților Comisiei Europene (DG COMP/DGENER/DGTRADE), Secretariatului Comunității Energetice (SCE) și Comitetului de Reglementare a Comunității Energetice (ECRB), Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din domeniul Energiei (ACER), Rețelei Internaționale de Concurență (ICN), la toate etapele evaluării instituționale și de examinare a practicilor internaționale în domeniu. Un aspect principial asupra căruia trebuie să fie invitat SCE și Comisia Europeană să se expună, vizează conformitatea soluției/lor reorganizare prin prisma angajamentelor Republicii Moldova prevăzute de Acordul de Asociere cu UE și Tratatul Comunității Energetice;
În baza concluziilor rapoartelor de evaluare instituțională și examinare a practicilor internaționale în domeniu, cu condiția confirmării deficiențelor sistemelor instituționale existente și argumentării corespunzătoare a soluțiilor de îmbunătățire și eficientizare propuse, urmează a fi examinată oportunitatea unei reforme instituționale, prin fuziune sau altfel;
În baza evaluărilor, în cazul identificării soluției optime de reformă instituțională a ANRE și CC urmează a fi revizuit proiectul de lege actual, precum și pachetul de proiecte a actelor normative subordonate legii necesare pentru implementarea reformei instituționale;
Efectuarea unei analize comparative cu alte soluții aplicate la nivel european cu privire la oportunitatea și modalitățile de reorganizare a autorităților de reglementare sectorială (ex-ante);
De asemenea, în conformitate cu legea nr. 100 privind actele normative, proiectul legii urmează a fi însoțit de analiza inițiativei de elaborare a actului normativ sau AIR.

Precizăm că, inițiativa de a reforma cele două instituții în una singură a fost anunțată de Dumitru Alaiba încă acum o lună, perioadă în care s-a organizat consultări publice la acest subiect de comasare a ANRE cu CC.

Modul cum urmează să fie reformate cele două instituții găsiți mai jos.

DOC Alaiba „taie în carne vie”! Schimbările pe care le propune la comasarea ANRE și CC: Au fost 10 – rămân 5

#ANRE #consiliul concurentei #Dumitru Ala #IPRE

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.