O reformă radicală propune Partidul Acțiune și Solidaritate, după ce Consiliul Concurenței și Agenția Națională pentru Reglementarea în Energetică (ANRE) și-au pasat reciproc responsabilitatea și au permis creșterea prețurilor la carburanți. Astfel, cele două instituții de stat urmează să fie comasate în una singură. Anunțul a fost făcut astăzi de către deputatul PAS, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba.

Potrivit deputatului, inițiativa a fost lansată ca răspuns la inacțiunile celor două instituții ale statului, care anul acesta și-au pasat reciproc responsabilitățile atunci când prețurile au început să crească „ca pe drojdie” la carburanți, iar cele două instituții ale statului nu au intervenit corespunzător, cu mecanisme plauzibile, care să stopeze aceste fluctuații de prețuri.

Dumitru Alaiba a declarat că, astfel de practici sunt întâlnit în țările europene, iar drept exemplu a adus experiența Estoniei, care a implementat acest mecanism din 2008.

Instituția din Estonia care a comasat cele două întreprinderi are trei directori, afirmă deputatul, pe când în Republica Moldova, ANRE are 5 directori, iar Consiliul Concurenței la fel 5, care ridică salarii care ajung și până la 70 de mii de lei lunar.

Alaiba a precizat că, în curând inițiativa legislativă va fi supusă dezbaterilor publice și consultărilor, iar ulterior va fi înregistrată în Parlament, ca mai apoi să fie supusă votului în plen.

Parlamentarul a declarat că, dacă inițiativa sa va fi susținută, atunci, până la începutul anului 2022 ar urma să fie formată noua entitate, astfel încât să poată fi funcțională.

#ANRE #comasare #consiliul concurentei #Dumitru Alaiba

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.