„Un funcţionar ieşit din pepeni. Stoianoglo a trecut o linie roşie”. Litvinenco, despre acuzațiile aduse de procuror

Declarațiile tăioase ale procurorului general, Alexandr Stoianoglo, cu privire la ilegalitățile actualei guvernări și dorința acesteia de a-l înlătura de la șefia PG, au fost catalogate de membrul PAS, ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco drept „declarații din disperare”.

Într-o postare pe Facebook, Litvinenco scrie că, prin aceste declarații, Stoianoglo a confirmat indirect că așa numitul concurs pentru selectarea sa ca Procuror General a fost trucat.

„Vroiam să spun mai multe despre încercările disperate ale lui Stoianoglo de a bloca activitatea Consiliului Superior al Procurorilor, capitol la care recidivează deja. Dar ieşirea sa penibilă din briefingul de azi necesită câteva comentarii, ca opinia publică să înţeleagă că avem de a face cu un caz ieşit din comun (şi un funcţionar ieşit din pepeni). În primul rând, Stoianoglo a trecut o linie roşie, folosind funcţia pe care o deţine în interes propriu şi acesta este un caz de corupţie şi trafic de influenţă calificat. Or, încălcarea dreptului la viață privată se admite doar în interesul urmăririi penale și nicidecum în interesul personal al individului care încă mai deţine funcția de Procuror General. În al doilea rând, Stoianoglo a confirmat indirect că așa numitul concurs pentru selectarea sa ca Procuror General a fost trucat. Despre faptul că el va fi ”alesul” se știa înainte de începerea acestuia. Este clar că a fost numire şi nu alegere şi că această numire a fost rezultatul unui târg politic cu Dodon. În al treilea rând – și asta e cel mai grav – Stoianoglo a recunoscut că a beneficiat de favoruri din partea lui Platon, prin faptul că i-a solicitat ”ajutorul”. Vorbim de o „favoare” oferită de un inculpat unui procuror general! Nu doar bunul simţ (se vede clar că Stoianoglo nu-l mai are), dar chiar Legea nu admite așa ceva decât în cadrul unor mecanisme procedurale (martor, expert etc.). Toate acestea sunt suficiente pentru cel puțin inițierea unei proceduri disciplinare. Dar poate și mai mult”, scrie ministrul Justiției.

Mai mult, ministrul Justiției spune că Stoianoglo ar face aceste declarații din disperare și că se victimizează.

„La finalul briefingului Stoianoglo a fost întrebat dacă face aceste declarații din disperare. Nu mai contează ce a răspuns. Stoioanoglo este disperat şi încearcă să se victimizeze. Dar el nu este victima politicului, aşa cum încearcă să prezinte, dar al incompetenţei şi lipsei de verticalitate de care a dat dovadă. Avem în funcţie un procuror slab, numit ilegal, care a devenit o marionetă în mâinile marilor corupţi şi hoţi, care au furat decenii la rând această ţară. Cetăţenii acestei ţări merită un procuror general care să apere legea, dar nu care să folosească legea pentru a se apăra pe sine”, a conchis Litvinenco.

Amintim că în cadrul unei conferințe de presă transmisă în direct pe RLIVE.MD și RLIVE TV, procurorul general, Alexandr Stoianoglo a împărțit acuzații în stânga și în dreapta și a precizat că se simte hărțuit de către actuala guvernare a Republicii Moldova.

Imediat după investirea noii guvernări PAS a fost anunțat război corupției. Prima, principala și unica țintă în acest război contra corupției am devenit chiar eu – Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a declarat Stoianoglo.

Mai mult, Stoianoglo a precizat că o persoană cheie în această „schemă” ar fi nimeni altul decât fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari.

Stoianoglo vine cu noi ACUZAȚII în adresa guvernării. Rolul lui Viorel Morari în discreditarea procurorului general

#PG #Alexandr Stoianoglo #ministrul Justitiei

Compania energetică de stat ucraineană Energoatom transmite că forțele ruse au minat centrala nucleară ocupată Zaporojie. O postare de pe canalul oficial de Telegram al companiei l-a citat pe generalul rus Valeri Vasiliev declarând că rușii au minat centrala., scrie digi24.ro.

„După cum știți, am minat toate zonele importante din centrala nucleară Zaporojie. Și nu ascundem asta de inamic. I-am avertizat. Inamicul știe că centrala fie va aparține Rusiei, fie nu va aparține nimănui. Suntem pregătiți pentru consecințele acestui pas. Iar noi, războinicii eliberatori, trebuie să înțelegem că aceasta este singura cale”, ar fi declarat șeful trupelor de protecție nucleară, biologică și chimică ale forțelor armate ruse, potrivit siteului Meduza.

Energoatom a raportat sâmbătă că uzina Zaporojie a fost „grav avariată” de bombardamentele rusești. Rafael Mariano Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, s-a declarat „extrem de îngrijorat de bombardamentele de ieri la cea mai mare centrală nucleară din Europa, care subliniază riscul foarte real al unui dezastru nuclear care ar putea amenința sănătatea publică”.

Trupele ruse dețin controlul asupra centralei Zaporojie din martie, deși tehnicieni ucraineni conduc încă uzina. Ucraina a acuzat Rusia că folosește instalația ca scut din care să tragă asupra țintelor civile.

Luni, șeful Energoatom, Petro Kotin, a cerut o zonă demilitarizată în jurul centralei.

Primul referendum pentru alipirea la Rusia, anunțat de autoritățile numite de Moscova în Zaporojie

Autorităţile numite de Moscova în regiunea ucraineană Zaporojie, parţial ocupată de armata rusă, au anunţat luni lansarea oficială a pregătirilor referendumului cu privire la alipirea acestei regiuni la Federaţia Rusă, informează AFP.

„Am semnat un ordin astfel încât Comisia electorală centrală să înceapă să lucreze la organizarea unui referendum privitor la alipirea regiunii Zaporojie la Rusia”, a declarat Evgheni Baliţki, şeful administraţiei civile şi militare create în teritoriile acestei regiuni sudice, controlate de forţele ruse.

Zelenski, după atacurile de la centrala nucleară de la Zaporojie: „Dacă se întâmplă ceva ireparabil, nimeni nu va opri vântul”

Președintele Ucrainei a declarat, după atacurile asupra centralei nucleare de la Zaporojie, că dacă se va întâmpla ceva „ireparabil”, „nimeni un va opri vântul”. El a spus că a vorbit cu președintele Consiliului European despre această situație și a subliniat că nimeni nu se simte în siguranță când au loc astfel de amenințări teroriste.

„Am vorbit astăzi cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel. L-am informat cu privire la situaţia de pe câmpul de luptă, despre ameninţarea creată de Rusia prin atacul la centrala nucleară Zaporojie.

Nu există vreo naţiune în lume care să se poată simţi în siguranţă atunci când un stat terorist trage asupra unei centrale nucleare.

Doamne fereşte, dacă se întâmplă ceva ireparabil, nimeni nu va opri vântul care va împrăştia contaminarea radioactivă.”

Rușii au bombardat din nou centrala nucleară de la Zaporojie

„Orice atac asupra unei centrale nucleare este un act sinucigaș”, a declarat Antonio Guterres într-o conferință de presă în Japonia.

Rușii au bombardat din nou centrala nucleară de la Zaporojie, au transmis duminică autoritățile ucrainene, potrivit Reuters.

Potrivit acestora, în atacul de duminică au fost loviți trei senzori de radiații. De asemenea, un muncitor de la centrala nucleară a fost rănit în timpul bombardamentelor.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut duminică un răspuns internațional mai puternic la ceea ce a descris drept ”teroarea nucleară” rusă după bombardarea centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa, relatează Reuters.

În timpul unei convorbiri telefonice cu președintele Consiliului European, Charles Michel, Zelenski a cerut să fie impuse sancțiuni industriei nucleare rusești și combustibilului nuclear.

Rușii pregătesc referendumuri în zonele ocupate

Forţele ruse şi aliaţii lor separatişti deţin acum zone mari de teritoriu în regiunea Donbas din estul Ucrainei şi în zonele de sud. Oficiali din ambele zone au ridicat posibilitatea de a organiza referendumuri.

În discursul său video de duminică noapte, preşedintele Zelenski a spus că Ucraina îşi susţine cu fermitate poziţia de a nu ceda niciun teritoriu Rusiei.”Poziţia ţării noastre rămâne aceea dintotdeauna. Nu vom renunţa la nimic din ceea ce este al nostru”, a spus el.

„Dacă ocupanţii merg pe calea pseudo-referendumurilor, îşi vor închide orice şansă de discuţii cu Ucraina şi cu lumea liberă, de care partea rusă va avea în mod clar nevoie la un moment dat”.

Oficialii ruşi şi ucraineni au avut mai multe sesiuni de discuţii la scurt timp după ce forţele ruse au lansat invazia în februarie. S-au făcut însă puţine progrese şi nu au mai avut loc întâlniri de la sfârşitul lunii martie, fiecare parte dând vina pe cealaltă pentru încetarea contactelor.

Forţele ruse deţin cea mai mare parte a regiunii Herson din sudul Ucrainei, iar oficiali au sugerat că un referendum pentru aderarea Rusiei ar putea avea loc în următoarele săptămâni sau luni.

În Donbas, separatiştii ruşi au confiscat bucăţi de teritoriu în 2014, au organizat referendumuri pentru independenţă şi au proclamat republici populare în regiunile Lugansk şi Doneţk. Kremlinul a recunoscut republicile în ajunul invaziei din februarie.

Guvernatorul regiunii Lugansk, aflată aproape în întregime sub controlul Rusiei timp de câteva săptămâni, a sugerat în weekend că Rusia se pregăteşte pentru referendum în zonele nou cucerite şi oferă locuitorilor beneficii pentru a participa.

#ajutor Ucraina #Rusia