Lidera Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, scris într-o postare pe rețelele de socializare că avizul Comisiei de la Veneția confirmă că Partidul „Inima Moldovei” a fost exclus abuziv din alegerile parlamentare din toamna anului 2025.

Deciziile care au dus la excluderea partidului au fost luate în baza unor modificări legislative operate de partidul de guvernare, PAS, cu doar câteva luni înainte de scrutin, spune Vlah.

„Comisia a stabilit că limitarea preventivă a activității unui partid nu poate fi bazată pe simple suspiciuni sau afirmații politice. Trebuie să existe probe credibile și suficiente, iar instanța trebuie să verifice fapte concrete, nu doar riscuri abstracte”, a scris Vlah.

Ea mai susține că, potrivit recomandărilor Comisiei de la Veneția, înainte de suspendarea sau limitarea activității unui partid, autoritățile ar trebui să analizeze alternative mai puțin restrictive, precum sancțiuni financiare, sancționarea persoanelor responsabile sau măsuri de supraveghere. În cazul partidului pe care îl conduce, afirmă Vlah, astfel de opțiuni nu ar fi fost examinate.

Irina Vlah se întreabă dacă, în urma avizului Comisiei de la Veneția, majoritatea parlamentară va avea „curajul să-și anuleze propria lege”, sau dacă Curtea Constituțională va declara actul normativ neconstituțional. Totodată, ea acuză guvernarea că ar fi „făcut de rușine Republica Moldova pe plan internațional”.

Comisia de la Veneția a adoptat, în perioada 6–7 martie 2026, în cadrul celei de-a 146-a sesiuni plenare, o opinie amicus curiae solicitată de Curtea Constituțională a Republicii Moldova privind modul în care pot fi tratate partidele politice considerate succesoare ale unor formațiuni declarate anterior neconstituționale. În ceea ce privește limitarea activității unui partid ca măsură preventivă, Comisia de la Veneția precizează că aceasta trebuie aplicată doar în circumstanțe excepționale, bine definite în legislație. Orice decizie de acest tip trebuie să fie însoțită de o justificare detaliată, care să demonstreze că măsura este strict necesară pentru protejarea ordinii democratice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Inima Moldovei #comisia de la veneția #Irina Vlah

La Bruxelles, Parlamentul European solicită majorarea fondurilor în viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene, dar și reguli mai clare pentru statele candidate, inclusiv pentru Republica Moldova. Potrivit TVR Moldova, eurodeputații au adoptat un raport interimar care va sta la baza negocierilor cu Comisia Europeană și statele membre.

Negociatorul-șef al Parlamentului European, Siegfried Mureșan, a declarat că legislativul european susține alocarea unor resurse mai mari pentru țările candidate.

„Parlamentul European susține alocarea mai multor resurse, mai multor fonduri europene pentru Republica Moldova și pentru statele candidate. În primul rând, dorim predictibilitate. Dorim ca fiecare stat candidat să aibă o sumă alocată garantată pentru următorii șapte ani de zile”, a declarat Mureșan, citat de TVR Moldova.

Raportul prevede majorarea fondurilor destinate statelor din afara Uniunii Europene cu aproximativ 12%, de la 200 la peste 220 de miliarde de euro, comparativ cu propunerea inițială a Comisiei Europene. Pentru statele candidate, inclusiv Republica Moldova, eurodeputații propun creșterea bugetului de la circa 40 la peste 50 de miliarde de euro.

Un alt element important vizează repartizarea clară a fondurilor între state. Potrivit lui Mureșan, această măsură ar oferi predictibilitate beneficiarilor și ar reduce spațiul pentru speculații politice privind sprijinul european.

„Dorim asta pentru ca beneficiarii de fonduri europene să se poată organiza, să poată pregăti proiecte și pentru a nu da oportunitatea antieuropenilor să pună sub semnul întrebării sprijinul european”, a subliniat europarlamentarul.

În paralel, Parlamentul European propune introducerea unei clauze care să garanteze acordarea automată a fondurilor de stat membru în momentul aderării, dar și o clauză obligatorie de revizuire a bugetului în cazul extinderii Uniunii Europene.

„Republica Moldova va avea acum garantate fondurile de preaderare, dar dorim ca Uniunea Europeană să se angajeze să-și revizuiască bugetul în cazul extinderii”, a mai declarat Mureșan.

Raportul urmează să fie supus votului final în plenul Parlamentului European pe 29 aprilie. După adoptare, documentul va deveni mandatul oficial al legislativului european pentru negocierile privind bugetul multianual al UE pentru perioada 2028–2034.

Bugetul Uniunii Europene este unul dintre cele mai sensibile dosare politice de la Bruxelles. O dată la șapte ani, statele membre contribuie cu puțin peste 1% din venitul lor național brut la bugetul comun, gestionat de Comisia Europeană, fondurile fiind utilizate pentru domenii variate, de la agricultură până la apărare și proiecte strategice.