Lidera Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, scris într-o postare pe rețelele de socializare că avizul Comisiei de la Veneția confirmă că Partidul „Inima Moldovei” a fost exclus abuziv din alegerile parlamentare din toamna anului 2025.

Deciziile care au dus la excluderea partidului au fost luate în baza unor modificări legislative operate de partidul de guvernare, PAS, cu doar câteva luni înainte de scrutin, spune Vlah.

„Comisia a stabilit că limitarea preventivă a activității unui partid nu poate fi bazată pe simple suspiciuni sau afirmații politice. Trebuie să existe probe credibile și suficiente, iar instanța trebuie să verifice fapte concrete, nu doar riscuri abstracte”, a scris Vlah.

Ea mai susține că, potrivit recomandărilor Comisiei de la Veneția, înainte de suspendarea sau limitarea activității unui partid, autoritățile ar trebui să analizeze alternative mai puțin restrictive, precum sancțiuni financiare, sancționarea persoanelor responsabile sau măsuri de supraveghere. În cazul partidului pe care îl conduce, afirmă Vlah, astfel de opțiuni nu ar fi fost examinate.

Irina Vlah se întreabă dacă, în urma avizului Comisiei de la Veneția, majoritatea parlamentară va avea „curajul să-și anuleze propria lege”, sau dacă Curtea Constituțională va declara actul normativ neconstituțional. Totodată, ea acuză guvernarea că ar fi „făcut de rușine Republica Moldova pe plan internațional”.

Comisia de la Veneția a adoptat, în perioada 6–7 martie 2026, în cadrul celei de-a 146-a sesiuni plenare, o opinie amicus curiae solicitată de Curtea Constituțională a Republicii Moldova privind modul în care pot fi tratate partidele politice considerate succesoare ale unor formațiuni declarate anterior neconstituționale. În ceea ce privește limitarea activității unui partid ca măsură preventivă, Comisia de la Veneția precizează că aceasta trebuie aplicată doar în circumstanțe excepționale, bine definite în legislație. Orice decizie de acest tip trebuie să fie însoțită de o justificare detaliată, care să demonstreze că măsura este strict necesară pentru protejarea ordinii democratice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#comisia de la veneția #Inima Moldovei #Irina Vlah

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.