Lidera Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, scris într-o postare pe rețelele de socializare că avizul Comisiei de la Veneția confirmă că Partidul „Inima Moldovei” a fost exclus abuziv din alegerile parlamentare din toamna anului 2025.

Deciziile care au dus la excluderea partidului au fost luate în baza unor modificări legislative operate de partidul de guvernare, PAS, cu doar câteva luni înainte de scrutin, spune Vlah.

„Comisia a stabilit că limitarea preventivă a activității unui partid nu poate fi bazată pe simple suspiciuni sau afirmații politice. Trebuie să existe probe credibile și suficiente, iar instanța trebuie să verifice fapte concrete, nu doar riscuri abstracte”, a scris Vlah.

Ea mai susține că, potrivit recomandărilor Comisiei de la Veneția, înainte de suspendarea sau limitarea activității unui partid, autoritățile ar trebui să analizeze alternative mai puțin restrictive, precum sancțiuni financiare, sancționarea persoanelor responsabile sau măsuri de supraveghere. În cazul partidului pe care îl conduce, afirmă Vlah, astfel de opțiuni nu ar fi fost examinate.

Irina Vlah se întreabă dacă, în urma avizului Comisiei de la Veneția, majoritatea parlamentară va avea „curajul să-și anuleze propria lege”, sau dacă Curtea Constituțională va declara actul normativ neconstituțional. Totodată, ea acuză guvernarea că ar fi „făcut de rușine Republica Moldova pe plan internațional”.

Comisia de la Veneția a adoptat, în perioada 6–7 martie 2026, în cadrul celei de-a 146-a sesiuni plenare, o opinie amicus curiae solicitată de Curtea Constituțională a Republicii Moldova privind modul în care pot fi tratate partidele politice considerate succesoare ale unor formațiuni declarate anterior neconstituționale. În ceea ce privește limitarea activității unui partid ca măsură preventivă, Comisia de la Veneția precizează că aceasta trebuie aplicată doar în circumstanțe excepționale, bine definite în legislație. Orice decizie de acest tip trebuie să fie însoțită de o justificare detaliată, care să demonstreze că măsura este strict necesară pentru protejarea ordinii democratice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#comisia de la veneția #Inima Moldovei #Irina Vlah

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese în privința primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban. Decizia a fost luată după o sesizare în care se reclama că edilul ar fi încheiat mai multe contracte de împrumut cu angajați ai Primăriei.

Sesizarea a fost depusă la ANI în data de 6 august și viza relațiile patrimoniale dintre Ceban și mai mulți colegi de serviciu. Autorul sesizării a susținut că acestea ar putea genera un interes personal pentru primar și i-ar putea afecta imparțialitatea în luarea deciziilor care îi vizează pe subalternii săi.

În cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate a solicitat Primăriei Chișinău informații și acte relevante, inclusiv contractele de împrumut și actele administrative emise de Ceban în raport cu persoanele indicate în sesizare.

În urma verificărilor, ANI a constatat că nu există dovezi privind un interes personal, material sau nematerial al lui Ion Ceban care să fi influențat sau să poată influența exercitarea imparțială și obiectivă a atribuțiilor de primar.

Autoritatea precizează că simpla existență a unei relații de subordonare între primar și un angajat, precum și încheierea unui contract de împrumut între două persoane fizice, nu constituie, prin ea însăși, un conflict de interese. Pentru existența unui asemenea conflict trebuie să existe o legătură între interesul personal și exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Astfel, ANI a stabilit că nu există aparența unei încălcări a regimului juridic al conflictelor de interese și a dispus refuzul inițierii controlului în privința lui Ion Ceban.

Este al doilea caz recent în care ANI refuză inițierea unui control în privința primarului. În august, Autoritatea a respins o sesizare prin care se solicita verificarea sursei banilor folosiți de Ceban pentru plata litigiilor și procedurilor judiciare legate de interdicția de a intra pe teritoriul României.

În explicațiile oferite ANI, Ceban a declarat că banii provin dintr-un împrumut acordat de sora sa. Autoritatea a analizat declarația de avere și interese personale a edilului pentru anul 2025, în care acesta a indicat un împrumut de 31.000 de euro, precum și plata unor servicii juridice în valoare de 188.225 de lei românești, efectuată la 22 iulie 2025. ANI a constatat că veniturile persoanei care i-a acordat împrumutul puteau acoperi „cu ușurință” suma împrumutată lui Ceban.