Fosta bașcană a UTA Găgăuzia, Irina Vlah, a intrat în cursa pentru prezidențiale fiind susținută de „Platforma Moldova”, o asociație obștească fondată de Vlah. Politiciana s-a născut la 26 februarie 1974 în orașul Comrat. A fost căsătorită și are un copil. Irina Vlah vorbește limba română și rusă.

Și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Comrat între anii 1991 și 1996, iar între 2001 și 2008 a urmat Institutul de Istorie, Stat și Drept al Academiei de Științe a Moldovei.

Juristă de profesie, Vlah a activat în cadrul inspectoratului fiscal din Ceadîr-Lunga, fiind şefă a direcţiei juridice a UTA Găgăuzia. A fost deputată în Parlamentul Republicii Moldova între 2005 și 2015, pe listele Partidului Comuniștilor. În 2014, a demisionat din fracțiunea parlamentară și a rămas deputată neafiliată. În 2010, Irina Vlah a candidat pentru funcția de bașcană a UTA Găgăuzia, însă s-a plasat pe locul al treilea și nu a acces în turul al doilea. A mai încercat în martie 2015 la aceleași alegeri și a fost aleasă din primul tur, cu 51,01%. Vlah a fost realeasă cu 91,27% pentru al doilea mandat în anul 2019. În 2023, politiciana a anunțat lansarea asociației obștești „Platforma Moldova” și pentru câteva luni a mers prin satele țării pentru a discuta cu cetățenii, o pregătire informală pentru cursa prezindețială din toamna acestui an.

Potrivit declarației de avere și interese personale depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC), Vlah a ridicat, în 2023, de la Comitetul Executiv UTA Găgăuzia peste 510.000 de lei salariu. Politiciana are un apartament în folosință, din 2020, de 113 m.p. pe care l-ar fi primit drept donație. Imobilul ar costa 657.875 de lei. Aceeași situație și cu un garaj obținut în același an, a cărei valoare este de peste 121.000 de lei. Fosta bașcană nu indică mașini, vile și alte bunuri scumpe în declarația sa. A indicat că în 2023 ar fi obținut aproape 1.000 de lei drept dobândă de la o bancă din țara noastră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#Alegeri prezidentiale #Irina Vlah #portret de candidat

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.