Alexandru Pînzari, care în prezent își ispășește măsura preventivă de detenție fiind vizat într-un dosar interesant, a deținut mai multe funcții în Republica Moldova. O perioadă scurtă a fost director al Departamentului Instituțiilor Penitenciare, acum Administrația Națională a Penitenciarelor, după care în 2016, pe vremea când ministrul de Interne era Alexandru Jizdan, a devenit șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP).

Mai târziu, în 2019, după cedarea puterii de către PDM, a fost demis de noul ministru de Interne, pe atunci, Andrei Năstase. El însă a câștigat în instanță procesul de judecată și a fost restabilit în această funcție deja în 2020. Cu toate acestea, și-a dat demisia și a reușit să devină în martie anul trecut ministrul al Apărării, dar pentru o perioadă scurtă. Realitatea.md a analizat ultimele trei declarații de avere și interese personale completate din funcții publice.

Astfel, potrivit declarației anuale semnate în martie 2019, Alexandru Pînzari a încasat un salariu total de circa 180.850 de lei de la IGP. A avut venituri și din înstrăinarea unor bunuri mobile, cum ar fi o Honda CRW, anul fabricației 2007, cu 150 de mii de lei și o Toyota Prius, anul fabricației 2016, cu 10 mii de euro. Din alte surse legale, a avut o compensație pentru deplasări de puțin peste 13 mii de lei și o pensie de la CNAS de 84.731 lei.

Cât despre ce clădiri și construcții declara, pe numele său erau înregistrate un apartament de 106 metri pătrați, valorat la 52.500 euro și două garajuri. Totodată, pe numele unui membru de familie, cel mai probabil al soției – nu este clar cine anume, pentru că a fost acoperit numele – era înregistrat un apartament de 48,9 metri pătrați, valorat la doar 20 de mii de lei.

În 2019, Alexandru Pînzari mai declara un mijloc de transport, fără a specifica marca acestuia, anul fabricației fiind din 1961, care costa 3.000 de lei.

Un an mai târziu, declarația anuală, semnată în februarie, nu se deosebește foarte mult față de precedenta. Alexandru Pînzari încă încasase de la IGP un salariu total mai mic cu aproape 26 de mii de lei față de cel din 2019. Doar că a mai încasat niște bani – 55.800 lei – de la Tirex Petrol și 4.761 lei de la EstconConstruct SRL. Pensia de la CNAS a fost de 81.929 lei.

În rest, a declarat aceleași garajuri, aceleași apartamente și aceeași mașină.

La fel în 2020, a depus o nouă declarație de avere, pentru că obținuse, dar și pierduse funcția de ministru al Apărării. Astfel, în noiembrie 2020, a declarat că a reușit să ridice un salariu de 139.582 lei exclusiv de la Minister. Pensia de la CNAS i-a rămas la cifra de 80 de mii de lei.

A vândut un garaj cu 11.200 de euro și apartamentul membrului familiei, cel mai probabil se adeverește a fi a soției, cu 27.000 de euro. Astfel, a rămas cu un singur apartament și cu un garaj. Însă apare și o casă de locuit, dobândită în 2020, cu o supragață de 166,5 metri pătrați în valoare de 18.57.544.00 de lei. A mai rămas cu aceeași mașină cu anul fabricației din 1961.

Reținerea

În dimineața zilei de 30 iulie 2021, au fost efectuate percheziții în automobilul și domiciliul lui Alexandru Pînzari. În rezultatul perchezițiilor, au fost ridicate dispozitive electronice și înscrisuri. Ulterior, a avut loc reținerea propriu-zisă. Acțiunea a avut loc în dosarul ce vizează activitatea angajaților fostei Direcții nr.5 sau Direcției Operațiuni Speciale (DOS) din cadrul INI al IGP al MAI.

FOTO Secretele Direcției 5 care fila politicieni, jurnaliști și reprezentanți ONG, făcute publice. Numele celor vizați

Alexandru Pînzari a transmis un mesaj prin familia sa, dând de înțeles că este nevinovat și că este un dosar la comandă. „Un lucru vreau să vă zic acum, eu răspund de fiecare acțiune a mea și sunt responsabil doar de ceea ce am făcut, nu de ceea ce “li se pare unora”.

VIDEO Primele imagini cu Alexandru Pînzari scos din sala de judecată încătușat și însoțit de mascați: Nu sunt vinovat

În prezent, își ispășește măsura preventivă de arest aplicată pe un termen de 30 de zile la Penitenciarul nr.13.

#Alexandru Pînzari #avere #Directia 5

Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a efectuat o vizită în raionul Rezina, unde a discutat despre obiectivele de patrimoniu din Țipova și Saharna, precum și despre proiectele de conservare, amenajare și valorificare a zonei.

La Țipova, ministrul a examinat lucrările realizate pentru îmbunătățirea și amenajarea căilor de acces către Mănăstirea Rupestră, proiect aflat în etapa finală de implementare. În cadrul vizitei au fost abordate aspecte privind siguranța traseelor, semnalizarea obiectivului și soluțiile pentru o mai bună promovare a patrimoniului cultural și natural al zonei în rândul vizitatorilor.

Totodată, a fost discutată perspectiva dezvoltării unui muzeu de etnografie și istorie în satul Țipova, în cooperare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și autoritățile locale.

„Mănăstirea Rupestră din Țipova se numără printre cele patru obiective de patrimoniu de pe ambele maluri ale Nistrului selectate în 2024 pentru lucrări de restaurare și conservare în cadrul Programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD Moldova. Proiectul ,,Amenajarea scărilor de acces spre Mănăstirea rupestră din cadrul Complexului muzeal Rezervația Peisagistică „Ţipova-Saharna” a intrat în etapa de implementare. Inițiativa contribuie la protejarea și promovarea patrimoniului cultural al Complexului Muzeal „Ţipova-Saharna”, secție a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Astfel, datorită acestui proiect, vizitatorii vor avea acces mai sigur la monumentele istorice și naturale din zonă.

Unul dintre principiile care au stat la baza intervenției a fost păstrarea autenticității monumentului și respectarea urmelor istorice existente. Scările originale, construite de călugări la începutul secolului al XIX-lea, erau realizate din piatră spartă și reprezintă o mărturie valoroasă a ingeniozității și efortului depus de comunitatea mănăstirii pentru amenajarea accesului între biserica de pe platou și bisericile rupestre.

Din cauza dificultății de a identifica și procura piatră cu caracteristici similare celei utilizate inițial, restaurarea integrală a scărilor din același material nu a fost posibilă. În acest context, s-a optat pentru o soluție temporară, care îmbină necesitatea conservării patrimoniului cu asigurarea unui acces sigur pentru vizitatori. Secțiunile scărilor sunt realizate din lemn masiv de stejar. Montarea lor permite, totodată, conservarea și punerea în valoare a porțiunilor autentice ale vechilor scări din piatră, care vor putea fi observate de vizitatori, ca mărturii ale modului în care era amenajat accesul către mănăstirea rupestră acum două secole”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Culturii.

De asemenea, Dan Suruceanu a vizitat Mănăstirea „Sfânta Treime” din Saharna, unul dintre cele mai cunoscute centre de pelerinaj din Republica Moldova și un obiectiv important pentru turismul cultural-religios.

Pornind de la potențialul celor două zone, ministrul a discutat despre promovarea comună a obiectivelor din Saharna și Țipova, precum și despre posibilitatea dezvoltării unui traseu cultural-turistic care să le conecteze. O astfel de abordare ar permite o valorificare mai bună a patrimoniului cultural și natural și le-ar oferi vizitatorilor un parcurs mai clar și mai bine organizat.