Liderii Israelului, Greciei şi Ciprului s-au angajat să extindă cooperarea în domeniul energetic şi să exploreze modalităţi de a aduce în Europa gazele din estul Mediteranei, precum şi să conecteze reţelele lor de electricitate, scrie g4media.ro cu referire la Reuters.

În estul Mediteranei s-au descoperit în ultimul deceniu zăcăminte masive de gaze, cele mai mult în largul coastelor Israelului şi Egiptului, interesul fiind în creştere după ce fluxurile către Europa au fost afectate de invadarea Ucrainei de către Rusia.

„Va trebui să decidem curând în privinţa modului în care Israel va exporta gazele sale şi aceeaşi decizie trebuie luată de Cipru. Analizăm posibilitatea cooperării pe acest segment. Aceste decizii vor fi luate, cred, în următoarele trei-şase luni, probabil mai aproape de trei luni”, le-a spus jurnaliştilor premierul israelian Benjamin Netanyahu la Nicosia, după un summit tripartit cu premierul elen Kyriakos Mitsotakis şi preşedintele Ciprului, Nikos Christodoulides.

Anul acesta, Ciprul a sugerat ca gazele să fie transportate prin crearea unei conducte care să lege zăcământul de gaze al Israelului din estul Mediteranei la o facilitate de lichefiere din Cipru, de unde acestea ar putea fi livrate spre Europa.

„Am convenit că gazele naturale şi energia regenerabilă sunt primii piloni ai cooperării în regiune, în special pe fondul recentelor evoluţii geopolitice. În special în Europa este necesară diversificarea energetică şi sporirea interconectivităţii”, a declarat Christodoulides.

Netanyahu a explicat că Israelul vrea să facă parte din planificatul proiect al cablului electric subacvatic – EuroAsia Interconnector – sprijinit de UE. Acesta ar urma să transporte până la 2.000 megawaţi de electricitate către reţelele din Israel, Grecia şi Cipru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cipru #gaz #Grecia #Israel #Marea Mediterană

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.