Compania aeriană Wizz Air ar putea reveni în Republica Moldova, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, în cadrul unei emisiuni de la Radio Moldova. Totodată, oficialul a precizat că se discută și cu alte companii, cum ar fi EasyJet și Ryanair, care ar opera zboruri spre cele mai solicitate destinații.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a subliniat că, deocamdată, nu se discută despre o nouă concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, ci despre modernizarea acestuia.

„Unele companii s-au mobilizat mai repede și am văzut anunțuri mai rapide, altele sunt în proces de analiză. Săptămâna trecut s-a anunțat Grecia și Riga, Air Baltic, în continuare ducem discuții și cu alte companii ca să ne asigurăm că cetățenii din țara noastră, dar și cei din diasporă pot zbura direct la Chișinău, la un preț cât mai avantajos și cât mai comod, adică să avem cât mai multe rute. De exemplu Wizz Air, compania care a zburat de la Chișinău, și suntem în discuții ca să aducem compania înapoi. EasyJet din Marea Britanie la fel. Cu Ryanair se discută de mai mult timp”, a declarat ministrul.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

Autoritățile au declarat că sunt în discuții cu mai multe companii aeriene.

Amintim că, săptămâna trecută compania Air Baltic, care este una dintre cele mai mari companii aeriene low-cost din Europa a anunțat că începând cu anul 2024, o cursă directă Chișinău-Riga se va lansa de pe Aeroportul Chișinău.

Compania aeriană efectuează zboruri pe distanțe scurte, mai ales către destinații metropolitane și de agrement din Europa.

De asemenea anterior, aflată într-o vizită oficială în Grecia, președinta Maia Sandu a anunțat că din 2024, va fi lansată și o cursă directă de zbor Chișinău-Atena.

#curse avia #Spinu #Wizz Air

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.