Ajutoarele sunt în continuare insuficiente în Gaza, la o săptămână de la convenirea armistițiului, au atenționat agențiile umanitare, întrucât Israelul întârzie intrarea convoaielor cu alimente în teritoriu. Guvernul israelian și Hamas continuă să se acuze reciproc de încălcarea acordului de încetare a focului, scrie Digi24.ro.

Programul Alimentar Mondial al ONU a anunțat vineri, 17 octombrie, că a adus în Gaza aproximativ 560 de tone de alimente pe zi, în medie, de la începutul încetării focului, dar că această cantitate este încă sub nivelul necesar.

„Încă suntem sub nivelul necesar, dar ne apropiem… Încetarea focului a deschis o mică fereastră de oportunitate, iar WFP acționează foarte rapid și prompt pentru a spori asistența alimentară”, a declarat purtătorul de cuvânt, Aberr Etefa.

Camioanele cu ajutoare umanitare sunt aliniate la punctul de trecere Kissufim dintre Israel și Gaza încă din primele ore ale dimineții. Este unul dintre puținele puncte de intrare unde camioanele încarcă provizii pe teritoriul israelian înainte de a se întoarce în Gaza. Șoferii așteaptă adesea ore întregi pentru a fi lăsați să treacă, iar întârzierile lungi îi țin pe mulți blocați în căldură.

Deși 600 de camioane ar trebui să intre în Gaza în fiecare zi, mai puțin de jumătate din acest număr reușesc să treacă, iar chiar și acest obiectiv este insuficient pentru a acoperi nevoile enorme de pe teren. Restricțiile stricte privind ceea ce poate fi transportat înseamnă că unele convoaie sunt nevoite să se întoarcă.

În timpul conflictului, Israelul a închis rutele de intrare și ieșire, blocând în mare măsură aprovizionarea cu alimente și medicamente, ceea ce a provocat o foamete în anumite zone din Gaza. ONU a declarat că va fi nevoie de timp pentru a reduce foametea din Gaza și a solicitat deschiderea tuturor punctelor de trecere.

„Va fi nevoie de ceva timp pentru a reduce foametea”, a spus Etefa, menționând că WFP avea cinci puncte de distribuție funcționale, dar dorea să ajungă la 145 pentru a „inunda Gaza cu alimente”.

WFP a precizat că nu a început distribuirea ajutoarelor în orașul Gaza, invocând închiderea continuă a două puncte de trecere a frontierei, Zikim și Erez, în nordul Gazei, unde criza umanitară este cea mai acută.

„Accesul în orașul Gaza și în nordul Gazei este extrem de dificil”, a declarat Etefa, adăugând că convoaiele cu făină de grâu și pachete cu alimente gata preparate se confruntă cu dificultăți în a se deplasa pe drumurile distruse sau blocate din sudul teritoriului devastat.

Potrivit sursei citate, deși cantitățile mici de produse alimentare au ajuns în nord, convoaiele de ajutor umanitar nu au reușit să transporte cantități semnificative de alimente acolo, precum și în alte zone.

„Ieri au intrat 57 de camioane în sudul și centrul Gazei. Considerăm că este un progres, dar încă nu am ajuns la nivelul de 80-100 de camioane pe zi”, a spus Etefa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acordul de încetare a focului, semnat săptămâna trecută între Israel și Hamas, a trezit speranțe că, după doi ani de război, ajutorul umanitar va ajunge în sfârșit în teritoriu, dar majoritatea restricțiilor au rămas în vigoare, împiedicând furnizarea asistenței atât de necesare.

Zeci de mii de tone de provizii sunt depozitate în țările vecine, precum Iordania și Egipt. Conform termenilor primei faze a acordului, ajutorul urma să fie transportat în teritoriu, iar organizațiile umanitare se pregăteau să aducă cantități mari de ajutoare vitale pentru populația înfometată din Gaza în acest weekend.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că bolile infecțioase „scapă de sub control”, doar 13 dintre cele 36 de spitale din teritoriu funcționând măcar parțial.

Într-o actualizare separată, biroul OMS din teritoriul palestinian ocupat a declarat joi, 16 octombrie, că a intensificat livrările de consumabile medicale către unitățile sanitare de la intrarea în vigoare a armistițiului din Gaza. Pe măsură ce Israelul și Hamas continuă să se acuze reciproc de încălcarea armistițiului, există riscul ca situația umanitară din Gaza să se agraveze pe zi ce trece.

Israelul a acuzat Hamas că a încălcat acordul de încetare a focului, neprezentând rămășițele ostaticilor decedați. Luni, 13 octombrie, Hamas a returnat ultimii 20 de ostatici supraviețuitori, dar a predat doar nouă dintre cei 28 de prizonieri decedați, afirmând că ar avea nevoie de echipament special pentru recuperarea celorlalți din ruinele din Gaza.

De asemenea și Turcia a trimis zeci de specialiști pentru a participa la operațiunile de căutare a cadavrelor. Agenția de apărare civilă din Gaza estimează că circa 10.000 de cadavre sunt prinse sub dărâmături și clădiri prăbușite, iar sarcina care îi așteaptă pe salvatori este imensă, având în vedere că se estimează că există 60 de milioane de tone de moloz pe întreg teritoriul.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că ar lua în considerare posibilitatea de a permite forțelor israeliene să reia luptele în Gaza dacă Hamas nu își respectă partea din acordul de încetare a focului.

„Israelul se va întoarce pe străzile acelea imediat ce voi da ordinul. Dacă Israelul ar putea intra și i-ar zdrobi, ar face-o”, a spus liderul american pentru CNN într-o scurtă convorbire telefonică, când a fost întrebat ce s-ar întâmpla dacă Hamas ar refuza să se dezarmeze.

#ajutoare #Gaza #Israel #razboi

Utilizarea inteligenței artificiale pentru rezolvarea unor sarcini simple poate reduce capacitatea oamenilor de a le îndeplini independent și îi poate face mai predispuși să renunțe atunci când nu mai au acces la tehnologie. Este concluzia unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea Carnegie Mellon, care au analizat efectele utilizării chatboturilor asupra performanței și perseverenței, transmite Live Science.

Cercetarea a fost prezentată la începutul lunii octombrie, în cadrul Conferinței privind Modelarea Limbajului din 2026, desfășurată la San Francisco, și a fost supusă evaluării inter pares.

Studiul a inclus 1.222 de participanți, care au fost implicați în trei experimente controlate. Cercetătorii au analizat modul în care accesul la un chatbot bazat pe inteligență artificială influențează rezolvarea problemelor matematice și înțelegerea textelor citite.

În primele două experimente, participanții au primit probleme cu fracții, având sau nu acces la un asistent AI. Cei care au beneficiat de tehnologie au putut obține răspunsurile direct sau au putut solicita indicii. Ulterior, accesul la chatbot a fost eliminat, iar participanții au trebuit să rezolve singuri alte probleme.

Rezultatele au arătat că, atât timp cât au avut acces la inteligența artificială, participanții au rezolvat mai multe probleme și au renunțat mai rar decât cei care nu au beneficiat de acest ajutor. Însă, după dezactivarea chatbotului, performanța lor a scăzut, iar aceștia au început să sară peste mai multe întrebări sau să nu le mai rezolve.

Concluzii similare au fost obținute și în al treilea experiment, care a vizat înțelegerea textelor citite. Acest lucru sugerează că efectele nu se limitează la matematică, ci pot apărea și în alte activități care presupun efort mental.

„Dacă AI elimină constant acest efort, oamenii pot obține răspunsul corect pe moment, dar își dezvoltă o capacitate independentă mai puțin solidă”, a explicat Grace Liu, autoarea principală a studiului și doctorandă în învățare automată la Universitatea Carnegie Mellon, citată de Live Science.

Cercetătorii atrag atenția asupra fenomenului numit „descărcare cognitivă”, prin care oamenii transferă către instrumente externe o parte din efortul mental necesar rezolvării unei sarcini. Deși acest lucru poate economisi timp, utilizarea excesivă a AI ar putea afecta învățarea pe termen lung, gândirea critică și capacitatea de a persevera în fața dificultăților.

Potrivit autorilor, o posibilă explicație este că, după ce se obișnuiesc cu rapiditatea răspunsurilor oferite de inteligența artificială, oamenii pot ajunge să perceapă metodele care necesită mai mult timp și efort drept ineficiente.

Cercetătorii subliniază că perseverența în fața dificultăților este importantă pentru dezvoltarea abilităților și pentru învățare. Din acest motiv, ei recomandă ca modelele de inteligență artificială să fie concepute astfel încât să ofere mai degrabă îndrumări și indicii decât soluții complete.

Scopul ar fi ca AI să funcționeze ca un tutore, care îi ajută pe oameni să găsească singuri răspunsurile, nu ca un instrument care înlocuiește procesul de gândire.

„Trebuie să tindem spre un viitor în care abilitățile umane să fie, pe cât posibil, amplificate, nu înlocuite”, a declarat Brian Christian, coautor al studiului și cercetător în domeniul inteligenței artificiale.