Israelul a cerut demisia secretarului general al ONU, António Guterres, după ce acesta a declarat că „atacurile îngrozitoare” comise de Hamas împotriva Israelului la 7 octombrie nu pot justifica „pedeapsa colectivă a poporului palestinian”. În plus, a spus el, atacul asupra Israelului nu a avut loc „într-un vid”, ci a urmat după „56 de ani de ocupaţie sufocantă” pentru poporul palestinian de către Israel, relatează CNN.

Ambasadorul Israelului la ONU, Gilad Erdan, a declarat că Guterres ar trebui să demisioneze, calificând discursul drept „şocant”. El a spus că liderul ONU nu este potrivit pentru a conduce organizaţia, pentru că acest discurs arată că este „complet deconectat de realitatea din regiune şi priveşte masacrul comis de teroriştii nazişti din Hamas într-un mod distorsionat şi imoral”.

Şi ministrul israelian de externe Eli Cohen, care s-a aflat marţi la ONU, a declarat că refuză să se întâlnească cu Guterres şi că „nu este loc pentru o abordare echilibrată”.

Emoţiile au fost puternice în Consiliul de Securitate al ONU, marţi, după ce secretarul general António Guterres a făcut apel la „o încetare imediată a focului din motive umanitare”, afirmând că în Gaza se înregistrează „încălcări clare ale dreptului umanitar internaţional”.

Guterres a avertizat că situaţia din Orientul Mijlociu devine din ce în ce mai gravă. În remarcile făcute marţi, la New York, în cadrul reuniunii Consiliului de Securitate al ONU, Guterres a cerut o încetare imediată a focului şi a avertizat că acest conflict s-ar putea extinde şi în alte părţi ale regiunii.

„Este important să recunoaştem, de asemenea, că atacurile comise de Hamas nu au avut loc într-un vid. Poporul palestinian a fost supus timp de 56 de ani unei ocupaţii sufocante”, a spus Guterres, adăugând că palestinienii „şi-au văzut pământul devorat în mod constant de colonii şi afectat de violenţă”.

În acelaşi timp, secretarul general al ONU a precizat că „nemulţumirile poporului palestinian nu pot justifica atacurile îngrozitoare ale Hamas”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#António Guterres #Israel #ONU #razboi

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.