Israelul, care a anunțat că recunoaște oficial Somaliland, republica autoproclamata desprinsă prin secesiune din Somalia, a stârnit furia Mogadiscio, care a condamnat gestul drept un „atac deliberat” la adresa suveranității sale.
Analişti regionali apreciază că o apropiere de Somaliland, care şi-a declarat în mod unilateral independenţa în 1991, ar putea permite Israelului să obţină un acces la Marea Roşie, scrie News.ro. Astfel, prin consecințele geopolitice pe care le poate antrena această recunoaştere, anunţul israelian de vineri, 26 decembrie, a provocat un val de condamnări în regiune şi un dezacord cu președintele SUA, Donald Trump.
Însă, la Hargueisa, capitala Somalilandului, considerat de-acum de către Israel ”un stat independent şi suveran”, sute de persoane au ieşit vineri seara în stradă, potrivit unor martori de la faţa locului. Mulţi dintre ei agitau steagul regiunii separatsite şi scandau ”Victorie Somalilandului!”, potrivir acestor martori, care nu precizează dacă această manifestaţie era spontană.
Preşedintele Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi, supanumit ”Irro”, a salutat ”o zi mare pentru poporul Republicii Somaliland, o pagină de aur (…) în istoria naţiunii noastre”, după 34 de ani de ”luptă”.
”RESPINGERE TOTALĂ”
Teritoriul Somalilandului, 175.000 de kilometri pătraţi, adică aproape o treime din Franţa, care corespunde mai mult sau mai puţin fostei Somalii britanice, se află în vârful de nord-vest al Somaliei. Somalilandul şi-a declarat unilateral independneţa în 1991, în timp ce Republica Somalia se cufunda în haos, după căderea regimului militar şi autocrat al lui Siad Barre.
Republica autoproclamată funcţionează de atunci în autonomie, cu propria monedă, armată şi poliţie şi se distinge prin relativa sa stabilitate, în comparaţie cu Somalia, subminată de o insurrecţie islamistă a shebab şi conflicte politice cronice.
Însă ea nu era până acum recunoscută în mod public de nico ţară, ceea ce o menţinea într-o anumită izolare politică şi economică, în pofida situării sale la intrarea în Strâmtoarea Bab-el-Mandeb, pe una dintre cele mai frecventate rute comerciale din lume, care leagă Oceanul Indian şi Canalul Suez. Potrivit sursei citate, regiunea este pradă dificultăţlilor economice, inflaţie, şomaj, sărăcie, dar şi a unor conflicte în est.
Ministrul israelian de Externe Gideon Saar a anunţat ieri că cele două ţări vor stabili ”relaţii diplomatice complete, cu numire de ambasadori şi deschidere de ambasade”. Preşedintele Somalilandului a fost ulterior invitat în Israel.
Mogadiscio a conamnat vineri seara un ”atac deliberat împotriva suveranităţii” sale şi a avertizat că anunţul Israelului exacerbează ”tensiuni politice şi de securitate în Cornul Fricii, la Marea Roşie şi Golful Aden, în Orientul Mijlociu şi în regiune, în sens larg”.
Somalia şi-a reiterat susţinerea ”de neclintit” a drepturilor legitime ale poporului palestinian şi că ”nu va accepta niciodată să facă poporul palestinian apatrid”. Ministerul de Externe al Autorităţii Palestiniene (AP) şi-a exprimat îngrijorarea faţă de acest anunţ şi a subliniat că Israelul ”a evcat deja Somalilandul ca destinaţie a expluzării reprezentanţilor poporului palestinian din Fâşia Gaza”.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Egiptul, Turcia, Djibouti şi mai multe organizaţii multilaterale, inclusiv Consiliul Cooperării la Golf (CCG), Liga Arabă şi Uniunea Africană (UA) , au respins anunţul israelian.
Întrebat de tabloidul New York Post despre o eventuaă recunoaştere a Somalilandului de către SUA, liderul american Donald Trump a răspuns ”nu”. Trump refuză să-şi urmeze aliatul israelian.
”Vom studia asta. Oare există cu adevărat oameni care să ştie ce este Somaliland?”, a adăugat locatarul Casei Albe.
