Preşedintele american Donald Trump afirmă că există „şanse mari” de a se ajunge la un acord cu mişcarea islamistă palestiniană Hamas „în această săptămână” care ar duce la eliberarea ostaticilor israelieni din Fâşia Gaza, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Am scos deja mulţi ostatici, dar în ceea ce priveşte ostaticii rămaşi, o mare parte dintre ei vor ieşi. Credem că putem reuşi în această săptămână”, le-a declarat el jurnaliştilor în New Jersey, înainte de a se îmbarca în avionul său pentru a se întoarce la Washington.

Negocierile indirecte dintre Israel şi Hamas, în vederea unui acord de încetare a focului şi de eliberare de ostatici în Gaza, au început duminică seara la Doha, cu o zi înainte de o întâlnire între președintele american şi prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu.

În cadrul acestei întâlniri de la Casa Albă, ei vor discuta în special despre propunerea americană de încetare a focului de 60 de zile în Fâşia Gaza devastată de 21 de luni de război între Israel şi Hamas.

„Lucrăm la multe subiecte cu Israelul, iar unul dintre ele este, probabil, un acord permanent cu Iranul”, a adăugat preşedintele american, fără a oferi mai multe detalii.

O încetare a focului între Israel şi Iran a intrat în vigoare pe 24 iunie după 12 zile de conflict. Israelul a declanşat un război împotriva Iranului cu scopul declarat de a împiedica această ţară să dezvolte o bombă atomică.

Puterea iraniană a negat întotdeauna că ar avea astfel de intenţii pe plan militar. Statele Unite s-au alăturat ofensivei aliatului lor israelian şi au bombardat trei situri nucleare iraniene în noaptea dintre 21 și 22 iunie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Donald Trump #Hamas #Israel

Israelul a anunţat luni, 31 august, semnarea cu Grecia a unui contract de înarmare în valoare de aproximativ trei miliarde de euro pentru exportul unui sistem de apărare antiaeriană, scriu știrileprotv.ro. Conform acestui acord, „unul dintre cele mai importante din istoria Statului Israel”, statul israelian va construi pentru Grecia „un sistem complet de apărare aeriană”, denumit „Scutul lui Ahile”.

Cum va funcționa „Scutul lui Ahile”

Este un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri, bazat pe arhitectura sistemelor israeliene – inclusiv „Praştia lui David” şi „SPYDER”, fabricate de Rafael, precum şi sistemul „BARAK MX”, fabricat de Israel Aerospace Industries (IAI). Sistemul cuprinde, de asemenea, radare multimisiune MMR pentru supraveghere aeriană, fabricate de ELTA Systems, o filială a IAI şi un nou sistem naţional de comandă şi control, care va consolida întreaga gamă de capabilităţi de apărare aeriană şi va fi dezvoltat de Rafael.

Acesta este cel mai mare acord de export în domeniul apărării din istoria relaţiilor dintre Israel şi Grecia şi unul dintre cele mai mari din istoria Statului Israel.

Este pentru prima dată când Ministerul Apărării din Israel va furniza un sistem complet de apărare împotriva unei game largi de ameninţări – de la rachete balistice şi ameninţări aeriene până la vehicule aeriene fără pilot (UAV) ostile.

Bugetul total al programului se ridică la trei miliarde treizeci şi cinci de milioane de euro (3.035.000.000 €) şi 19 companii elene sunt deja implicate în procedurile relevante. Procentul de participare al acestora depăşeşte 25%, şi anume şapte sute cincizeci de milioane de euro (750.000.000 €). În acelaşi timp, se prevede crearea unei baze de producţie în Grecia, cu perspective de export, scrie Kathimerini.

„Scutul lui Ahile” va funcţiona cu un software bazat pe inteligenţă artificială, prin intermediul căruia se vor realiza identificarea potenţialelor ameninţări, clasificarea acestora şi alegerea modului şi mijlocului optim de doborâre. Software-ul va fi interconectat cu subsistemele scutului antiaerian, care, după caz, vizează protecţia antibalistică, combaterea dronelor şi apărarea antiaeriană.

Grecia intenţionează să cheltuiască aproximativ 28 de miliarde de euro până în 2036 pentru a construi sistemul multistrat „Scutul lui Ahile” de apărare antibalistică, antiaeriană şi anti-drone, precum şi pentru a achiziţiona până la 40 de avioane de vânătoare F-35 din SUA şi fregate din Franţa şi Italia, menţionează Reuters.

Grecia, care utilizează sisteme Patriot de fabricaţie americană, sisteme ruseşti S-300 şi diverse sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă de acţiune pentru a-şi proteja spaţiul aerian, cheltuieşte aproape 3,5% din produsul intern brut pe apărare, o proporţie mai mare decât cea a multor aliaţi NATO, din cauza disputei de lungă durată cu vecina Turcie.

Grecia şi Israelul, care au legături economice şi diplomatice strânse, gestionează un centru de instruire aeriană în Grecia, organizează exerciţii militare comune anuale şi cooperează în domeniul sistemelor anti-drone şi al securităţii cibernetice.

Anul trecut, Atena a achiziţionat 36 de sisteme de artilerie cu rachete de fabricaţie israeliană, pentru aproximativ 650 de milioane de euro.