Israelul va răspunde, vineri, la acuzaţiile aduse de Africa de Sud la cea mai înaltă instanţă a ONU potrivit cărora operaţiunea sa militară în Gaza este o campanie de genocid condusă de stat, care are ca scop eliminarea populaţiei palestiniene, potrivit Reuters.

Africa de Sud, care a deschis în decembrie procesul la Curtea Internaţională de Justiţie, le-a cerut, joi, judecătorilor să impună măsuri de urgenţă şi să ordone Israelului să oprească imediat ofensiva.

Aceasta a afirmat că ofensiva aeriană şi terestră a Israelului – care a făcut ravagii în mare parte din îngusta enclavă de coastă şi a ucis peste 23.000 de oameni, potrivit autorităţilor de sănătate din Gaza – are ca scop ”distrugerea populaţiei” din Gaza.

Israelul a respins acuzaţiile de genocid ca nefondate şi a afirmat că Africa de Sud se comportă ca un purtător de cuvânt al Hamas, pe care o consideră o organizaţie teroristă care doreşte să elimine statul evreu. Armata sa ţinteşte militanţii Hamas, nu civilii palestinieni, a afirmat Israelul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Israelul a lansat războiul său total în Gaza după violenţele de peste graniţă din 7 octombrie ale militanţilor Hamas în care oficialii israelieni afirmă că 1.200 de oameni au fost ucişi, în principal civili, şi 240 luaţi ostatici şi duşi în Gaza.

Convenţia privind genocidul din 1948, instituită în urma uciderii în masă a evreilor în Holocaustul nazist, defineşte genocidul ca ”acte comise cu intenţia de a distruge, complet sau parţial, un grup naţional, etnic, rasial sau religios”.

De când forţele israeliene şi-au lansat ofensiva, aproape toată populaţia de 2,3 milioane din Gaza a fost forţată să îşi părăsească locuinţele cel puţin o dată, provocând o catastrofă umanitară.

Africa de Sud post-apartheid a susţinut de mult cauza palestiniană, o relaţie creată când lupta Congresului Naţional African împotriva regimulul minorităţii albe a fost încurajată de Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei a lui Yasser Arafat. Curtea este aşteptată să decidă cu privire la posibile măsuri de urgenţă în cursul acestei luni, dar nu va lua o decizie atunci privind acuzaţiile de genocid – aceste proceduri ar putea dura câţiva ani.

Deciziile Curţii Internaţionale de Justiţiei sunt definitive şi fără drept de apel, dar instanţa nu are nicio modalitate pentru a le impune.

#Convenţia #genocidul #Israel

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.