Proiectarea filmului „Siberia din oase” pe 8 mai în școlile din întreaga țară a stârnit controverse. Pentru unii, filmul este o reflecție necesară asupra unor episoade dramatice din istorie; pentru alții, este o poveste prea dură, cu potențial de impact psihologic asupra elevilor.

Deportările, foametea, războiul nu sunt singurele tragedii prin care a trecut omenirea. Holocaustul, exterminarea unor populații aborigene, Holodomorul, genocidul armenilor, Gulagul — toate sunt pagini dureroase din istoria umanității. La această listă se va adăuga, inevitabil, și războiul purtat astăzi de Rusia împotriva Ucrainei. Toate aceste evenimente își găsesc locul în manualele de istorie, tocmai pentru a fi cunoscute — și pentru a nu fi repetate.

Cum le vorbim elevilor despre asemenea tragedii? Cum le explicăm amploarea evenimentelor fără a-i speria sau a-i marca psihologic?

Istoria trebuie predată nu ca o sperietoare, ci ca o lecție profundă despre trecut. Despre acest echilibru dificil — între adevăr și sensibilitate — discutăm cu Corina Lungu, șefa Direcției politici în învățământul general, Ministerul Educației și Cercetării, și Ludmila Tihonov, doctor în istorie, profesoară la Liceul „Alexandru Donici”, Peresecina, Orhei.

Luni, 12 mai, la ora 20:00. Emisiunea „Consens Național”, doar la RLIVE TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #film #RLIVE TV #Siberia

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.