Istoria, între adevăr și sensibilitate. Cum abordăm subiectele dramatice la orele de istorie?

Proiectarea filmului „Siberia din oase” pe 8 mai în școlile din întreaga țară a stârnit controverse. Pentru unii, filmul este o reflecție necesară asupra unor episoade dramatice din istorie; pentru alții, este o poveste prea dură, cu potențial de impact psihologic asupra elevilor.

Deportările, foametea, războiul nu sunt singurele tragedii prin care a trecut omenirea. Holocaustul, exterminarea unor populații aborigene, Holodomorul, genocidul armenilor, Gulagul — toate sunt pagini dureroase din istoria umanității. La această listă se va adăuga, inevitabil, și războiul purtat astăzi de Rusia împotriva Ucrainei. Toate aceste evenimente își găsesc locul în manualele de istorie, tocmai pentru a fi cunoscute — și pentru a nu fi repetate.

Cum le vorbim elevilor despre asemenea tragedii? Cum le explicăm amploarea evenimentelor fără a-i speria sau a-i marca psihologic?

Istoria trebuie predată nu ca o sperietoare, ci ca o lecție profundă despre trecut. Despre acest echilibru dificil — între adevăr și sensibilitate — discutăm cu Corina Lungu, șefa Direcției politici în învățământul general, Ministerul Educației și Cercetării, și Ludmila Tihonov, doctor în istorie, profesoară la Liceul „Alexandru Donici”, Peresecina, Orhei.

Luni, 12 mai, la ora 20:00. Emisiunea „Consens Național”, doar la RLIVE TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #film #Siberia #RLIVE TV

Președintele PAS, Igor Grosu, este convins că formațiunea își va menține majoritatea parlamentară în viitorul Legislativ, după validarea scrutinului de către Curtea Constituțională. „Și în mandatul precedent, ne proroceau că într-o lună, că în trei, că în șase luni… Timpul trecea, nu puteau să rămână cu premoniția, într-un an, doi și tot așa au dat-o cu ghicitul cam patru ani”, a comentat politicianul pentru Agerpres, în contextul în care Dinu Plîngău și Stela Macari deja au anunțat că vor fi neafiliați, dar și pe fondul întrebărilor despre dacă nu vor putea să fie prezente personalitățile publice de pe listă, cum ar fi maestrul Nicolae Botgros sau sportiva Anastasia Nichita.

„Noi am demonstrat că suntem o echipă. Toți din echipă înțeleg că este un moment istoric, o oportunitate unică pentru Republica Moldova, este fereastra care are o dată limită, un an, o țintă, 2028, și toți înțeleg că trebuie să facem tot posibilul să ne mișcăm foarte repede în procesul de negociere ca în 2028 să fim cu temele făcute”, a declarat Igor Grosu.

În același interviu, și-a reiterat deschiderea pentru cooperare, nu și pentru o coaliție: „Noi avem confortul să guvernăm singuri. Dar, repet, și-am mai spus-o, suntem deschiși pentru cooperare. Dacă deputați, formațiuni politice și fracțiuni – pentru că urmează, că nu sunt validate rezultatele alegerilor, urmează Curtea Constituțională să spună ultimul cuvânt -, dacă vor dori să contribuie, să voteze legi și inițiative de legi, pentru că o să avem foarte mult de lucru, atât în procesul de aproximare a legislației, negociere, sperăm ca foarte curând să deschidem negocierile pe cele șase clustere, vom fi foarte bucuroși, dar, da, doar să fie sinceri, să nu fie mimată această deschidere, pentru că noi foarte repede o să ne dăm seama dacă e sinceră sau dacă este mimată”.