Administratorul pensiunii agroturistice „Casa Rândunicii”, din satul Trebujeni, raionul Orhei, Liliana Buzilă și președinta Consiliului de Administrare a Asociației Naționale pentru Turism Receptor și Intern din Moldova (ANTRIM) a lansat un apel public la unitate în contextul deciziei de amalgamare a satelor Trebujeni, Butuceni și Morovaia cu satul Mașcăuți, din raionul Criuleni.

Într-o postare publicată pe Facebook, Buzilă susține că acum „nu este timpul să ne etalăm culoarea politică”, ci să fie apărate „istoria, identitatea și viitorul Orheiului Vechi”.

Potrivit acesteia, decizia de reorganizare administrativă ignoră legăturile istorice, economice și culturale pe care localitățile Trebujeni, Butuceni și Morovaia le-au avut de-a lungul timpului cu Orheiul.

„Orheiul Vechi este cartea de vizită a Republicii Moldova în fața lumii și un simbol al patrimoniului național. Prin potențialul său turistic, contribuie semnificativ la dezvoltarea economiei naționale”, a scris Liliana Buzilă.

Administratora pensiunii afirmă că orice decizie care vizează identitatea Orheiului Vechi trebuie luată cu responsabilitate și respect pentru istorie și comunitățile locale, subliniind că patrimoniul nu ar trebui să devină obiectul unor decizii administrative.

Ulterior, într-o altă postare Liliana Buzilă susține că subiectul amalgamării satelor Trebujeni, Butuceni și Morovaia a fost exclus de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului local din 31 iulie.

„Cu siguranță, fiecare din noi dorim o abordare mai complexă, cu atragerea unor experți. Mai ales acum, când se muncește la dosarul Orheiul Vechi pentru a reuși includerea sa în Patrimoniul mondial UNESCO, nu avem voie să greșim. Amalgamarea satelor Trebujeni, Butuceni și Morovaia nu este doar preocuparea locuitorilor acestor sate, deoarece Orheiul Vechi aparține întregii țări”, susține Liliana Buzilă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amalgamare #Liliana Buzila #Orheiul Vechi #Trebujeni

Republica Moldova a exportat 378,2 mii de tone de grâu în lunile iulie-august 2026, cel mai mare volum înregistrat vreodată pentru această perioadă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, actualul sezon agricol a depășit inclusiv performanța din 2021, considerat până acum anul de referință pentru piața grâului, transmite bani.md.

Față de iulie-august 2025, când au fost exportate 307,4 mii de tone, volumul livrat peste hotare a crescut cu 23%. Comparativ cu aceeași perioadă din 2021, când exporturile au însumat 360,4 mii de tone, avansul este de circa 5%.

Datele arată că iulie 2026 a adus un export de 150,8 mii de tone de grâu, un record absolut pentru această lună în seria analizată. În august, exporturile au urcat și mai mult, până la 227,4 mii de tone.

În același timp, Republica Moldova a ajuns pe locul doi în topul furnizorilor de grâu pentru Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat citate de Rija, în iulie-august 2026 pe piața UE au ajuns 113,5 mii de tone de grâu moldovenesc, un volum superior celui livrat de Serbia și Ucraina.

Prețul mediu de export în primele două luni ale sezonului a fost de 3,71 lei/kg, peste nivelul din sezonul 2024/2025, de 3,53 lei/kg, și mult peste cel din sezonul 2023/2024, de 2,59 lei/kg.

Economistul atenționează însă că prețul mai mare nu înseamnă neapărat și marje mai bune pentru exportatori, o parte din diferență fiind explicată de creșterea costurilor logistice. Totodată, prețul mediu a coborât de la 3,76 lei/kg în iulie la 3,67 lei/kg în august.

Valoarea exporturilor de grâu din iulie-august 2026 s-a ridicat la aproximativ 1,4 miliarde de lei, față de 1,09 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut.

În clasamentul exportatorilor conduce „AGRO-NOVA PRIM”, cu 82,2 mii de tone, echivalentul a 21,7% din total. Compania este urmată îndeaproape de „RUSAGRO-PRIM”, cu 81,2 mii de tone sau 21,5%, și de „OROM-IMEXPO”, cu 64,1 mii de tone, adică 16,9%.

Împreună, primele trei companii au exportat peste 227 de mii de tone de grâu, reprezentând aproximativ 60% din întregul volum livrat peste hotare.

România a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 134,1 mii de tone sau 35,5% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg. Italia, lider în sezonul precedent, a coborât pe poziția a doua, cu 98,6 mii de tone și un preț mediu de 3,72 lei/kg.

Israelul se situează pe locul al treilea, cu 56,7 mii de tone, dar cu cel mai bun preț dintre principalele piețe de desfacere – 4,01 lei/kg.

Cea mai mare problemă a actualului sezon este însă transportul feroviar. În iulie, pe calea ferată au fost exportate 45,3 mii de tone, iar în august volumul s-a prăbușit la numai 2,87 mii de tone, ceea ce înseamnă o scădere de peste 93%.

Potrivit lui Rija, cauza o reprezintă staționarea de circa o lună a vagoanelor moldovenești în portul Reni. Situația este legată de refuzul unor armatori de a mai deservi portul, pe fondul riscurilor militare din zonă.

Pe ansamblul celor două luni, transportul fluvial a dominat detașat exporturile de grâu, cu 287,6 mii de tone sau 76,1% din total. Calea ferată a asigurat 48,2 mii de tone sau 12,7%, iar transportul rutier – 42,3 mii de tone sau 11,2%.

Blocajul feroviar este vizibil și în datele aferente punctului vamal Etulia. Volumul tranzitat pe acolo s-a redus de la 39,4 mii de tone în iulie la numai 2,87 mii de tone în august, o scădere de peste 92%.

În paralel, Giurgiulești și-a consolidat poziția de principal hub pentru exportul de grâu. PIL Giurgiulești a gestionat 180 mii de tone, iar Giurgiulești Port alte aproape 99 mii de tone.

Împreună, cele două componente ale hub-ului au procesat aproape 279 mii de tone de grâu, ceea ce reprezintă 73,8% din totalul exporturilor din lunile iulie și august.

Potrivit analizei lui Iurie Rija, creșterea puternică a volumelor prin Giurgiulești a compensat cel puțin parțial blocajele de pe ruta feroviară prin Etulia și portul Reni.