Kremlinul încearcă să folosească actori pro-ruși din Republica Moldova pentru a destabiliza democrația și societatea moldovenească, a transmis Institutul pentru Studiul Războiului.

În acest fel, Rusia vrea să împiedice aderarea Moldovei la Uniunea Europeană sau chiar să justifice viitoarele operațiuni hibride sau convenționale împotriva Moldovei.

Guvernatoarea regiunii autonome pro-ruse Găgăuzia, Evghenia Guțul, a lăsat să se înțeleagă că oficialii români controlează guvernul moldovean. A fost ultima dintr-o serie de încercări recente ale Kremlinului de a pune la îndoială suveranitatea guvernelor pro-occidentale ale Europei.

La 8 aprilie, în timpul unui interviu la postul rus de televiziune de stat „Pervîi Kanal”, Guțul a declarat că, dacă Găgăuzia începe procesul de secesiune de Moldova, va exista o reacție nu numai din partea guvernului moldovean de la Chișinău, ci și din partea Bucureștiului, care, potrivit ei, „controlează” autoritățile moldovenești, dând de înțeles că R. Moldova nu este un stat suveran.

Guțul a susținut că autoritățile moldovenești ar putea răspunde separării Găgăuziei cu „declarații zgomotoase, amenințătoare” sau ar putea trimite trupe în regiune, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului.

Ea a mai spus că unirea Republicii Moldova cu România ar însemna „moartea Republicii Moldova, a limbii și culturii moldovenești” .

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Analiștii militari consideră că interviul lui Guțul din 8 aprilie la televiziunea de stat rusă este probabil menit să creeze condiții pentru a justifica o potențială agresiune viitoare a Rusiei împotriva Moldovei în fața publicului vorbitor de limbă rusă și pro-rus din Găgăuzia, regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, alte regiuni pro-ruse din Europa și Asia Centrală, precum și din Rusia însăși.

Potrivit ISW, Kremlinul vede probabil eforturile sale în Moldova ca parte a unui conflict geopolitic existențial mai larg între Rusia și Occident.

#Guțul #ISW #UE

Petru Iarmaliuc a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare, în timp ce Comisia de evaluare a propus nepromovarea acesteia în cazul lui Lilian Lungu, procuror suspendat din funcție în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Completul A de evaluare a constatat că Iarmaliuc, în prezent procuror delegat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), întrunește criteriile de integritate prevăzute de lege. Evaluarea a vizat activitatea sa anterioară în cadrul Procuraturii Anticorupție.

În cazul lui Lilian Lungu, Comisia a propus nepromovarea evaluării externe, deoarece acesta nu a prezentat în termen declarațiile de avere și interese personale, lista persoanelor apropiate și chestionarul de etică.

Rapoartele celor doi procurori au fost transmise Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care urmează să le examineze și să adopte hotărârile privind rezultatele evaluării.

Rapoartele integrale vor fi publicate pe pagina oficială a Comisiei după expirarea termenului de contestare a hotărârilor CSP sau, dacă acestea vor fi contestate, după pronunțarea deciziilor Curții Supreme de Justiție. Publicarea va avea loc în cel mult trei zile, cu respectarea dreptului la viață privată al persoanelor vizate.