Persoanele care refuză să prezinte date individuale în scopuri statistice riscă o amendă în mărime cuprinsă între 1000 și 2500 de lei, conform articolului 330 din Codul Contravențional. Procesul verbal va fi întocmit de un reprezentant al Biroului Național de Statistică în baza unui raport prezentat de recenzor.

Oleg Cara, directorul BNS, a declarat în cadrul emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV, că fiecare persoana va primi până la 5 înștiințări despre obligația de a oferi informații în cadrul Recensământului Populației și Locuințelor 2024.

„Prima va fi pliantul cu informarea despre recensământ. În urma celei de-a doua încercări i se va lăsa o înștiințare. După care va mai urma încă una. Dacă persoana evită contactul, i se va lasă o înștiințare în care se anunță că în cazul dacă nu-și va onora obligațiunile, persoana este pasibilă de aplicarea prevederilor Codului Contravențional. Doar după parcurgerea acestor pași va fi lansată procedura de întocmire a procesului verbal de sancționare cu amendă”, a menționat Oleg Cara.

Prezent la emisiunea „Consens Național” de la RLIVE TV, Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Expert-Grup, a declarat că în afară de prevederile din lege, participarea la recensământ este o obligație morală a fiecărui cetățean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Eschivarea de la participarea la recensământ înseamnă că nu dorim să fim parte a soluției problemelor din localitățile și țara noastră în ansamblu. În contrast, participarea este un comportament prin care arătăm că ne pasă de viitorul și dezvoltarea țării noastre. Dacă așteptăm ceva de la autorități, noi trebuie să contribuim elementar prin a oferi date despre noi și problemele noastre”, a mai spus Adrian Lupușor.

În Republica Moldova a fost lansat luni, 8 aprilie, Recensământul Populației și Locuințelor 2024. Acesta va dura până pe 7 iulie. Timp de trei luni, recenzorii vor colectata date despre numărul și caracteristicile demografice ale populației, precum și despre casele de locuit și condițiile de trai. Informațiile preliminare vor fi anunțate de către autorități nu mai devreme de luna ianuarie 2025.

#amenzi #Consens national #incalcari #recensământ #refuz

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.