Peste 20 de râuri au ieşit din matcă în Italia, provocând moartea a 13 persoane şi forţând mii de oameni să îşi părăsească locuinţele, după ce precipitaţiile pe şase luni au căzut într-o zi şi jumătate, scrie BBC.

Mai multe cadavre au fost găsite joi, după ce aproape toate râurile au provocat inundaţii între Bologna şi coasta de nord-est, la 115 km distanţă. Au avut loc aproximativ 280 de alunecări de teren. Primarul din Ravenna, un oraş grav afectat de inundaţii, a declarat pentru BBC că este cel mai grav dezastru din ultimul secol.

Michele de Pascale a descris pagubele provocate de inundaţii ca fiind catastrofale, care au costat locuinţele, bunurile şi, pentru unii, viaţa oamenilor din oraşul său şi din regiune.

„Au fost 48 de ore foarte rele. Apa şi noroiul au pus stăpânire pe tot satul nostru”, a declarat Roberta Lazzarini, în vârstă de 71 de ani.

Locuinţa ei din Botteghino di Zocca, la sud de Bologna, a fost lovită miercuri de un torent. Străzile, casele şi grădinile au fost inundate, iar Roberta a spus că este încă speriată.

„Nu am văzut niciodată aşa ceva aici. Am rămas blocaţi şi nu ştiam ce să facem. Sper doar că nu se va mai întâmpla din nou”.

Pompierii i-au ajutat pe locuitori să fugă din case, inclusiv o femeie de 97 de ani care a trebuit să-şi părăsească dormitorul într-o barcă de cauciuc.

„Am mai avut inundaţii înainte, dar nu a fost niciodată atât de rău, din câte îmi amintesc”, a declarat Lamieri, în vârstă de 74 de ani, în timp ce îndepărta noroiul din subsolul său, unde fiul său depozita produse pentru a le vinde la magazinul de suveniruri pe care îl conduce în centrul oraşului Bologna.

Acesta este unul dintre numeroasele sate şi oraşe inundate în provincia Emilia-Romagna, nu doar din cauza râurilor, ci şi a canalelor care s-au revărsat.

Joi au avut loc mai multe evacuări la vest de Ravenna şi au fost găsite mai multe cadavre, inclusiv un cuplu într-un apartament din satul Russi, care fusese inundat cu câteva ore înainte. Mulţi avertizează că Italia are nevoie de un plan naţional pentru a răspunde la efectele schimbărilor climatice. Inundaţiile au dus la anularea Marelui Premiu de Formula 1 de la Emilia-Romagna, programat duminică la Imola, din cauza creşterii îngrijorătoare a nivelului unui râu din apropierea padocului.

„Anularea Marelui Premiu este o lovitură, dar cel mai important lucru este că putem să-i ajutăm pe toţi cei care au fost evacuaţi, pe toţi cei care suferă din cauza acestei condiţii meteo extreme”, a reacţionat spaniolul Carlos Sainz, pilotul echipei Ferrari F1, care are sediul în Emilia-Romagna.

#inundatii #Italia #victime

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.