Statele Unite au anunţat vineri noi sancţiuni împotriva „maşinii de război ruseşti”, a declarat un înalt oficial de la Casa Albă, ca parte a unui efort concentrat al ţărilor G7, transmite AFP.

Toate statele membre ale G7, ai căror lideri se întrunesc în cadrul unui summit la Hiroshima (Japonia), „se pregătesc să pună în aplicare noi sancţiuni şi bariere în calea exporturilor”, a declarat el reporterilor, sub protecţia anonimatului. Aceste măsuri, la care Statele Unite contribuie cu un set „substanţial” de sancţiuni, „vor face şi mai dificil pentru Rusia să îşi alimenteze maşina de război”, a asigurat aceeaşi sursă. Măsurile americane sunt menite să „restrângă în mod semnificativ accesul Rusiei la produsele necesare capacităţilor sale de luptă”, a explicat înaltul oficial american.

Statele Unite vor interzice efectiv exporturile sale către 70 de entităţi din Rusia şi alte ţări

Statele Unite vor interzice efectiv exporturile sale către 70 de entităţi din Rusia şi alte ţări. În plus, au pus în aplicare 300 de sancţiuni împotriva unor ţinte diverse şi variate,„oameni, organizaţii, nave şi avioane” în Europa, Orientul Mijlociu şi Asia. Occidentul a adoptat sancţiuni fără precedent la adresa Rusiei după invadarea Ucrainei în februarie 2022 pentru a o sugruma din punct de vedere economic, în special prin epuizarea veniturilor din hidrocarburi şi pentru a-i perturba industria de apărare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Preocuparea sa este acum să împiedice Moscova să eludeze sancţiunile, motiv pentru care ultimele măsuri ale SUA vizează şi „acoperirea eventualelor lacune”.

Washingtonul promite că „va pune presiune asupra sectorului financiar rus precum şi asupra capacităţii Rusiei de a produce energie pe termen mediu şi lung”, a spus oficialul de la Casa Albă. Se are în vedere, de asemenea,„menţinerea îngheţării activelor suverane” ruseşti. Sursa americană nu a dorit să ofere detalii despre sancţiunile pe care urmau să le anunţe celelalte ţări G7, asigurând că acestea vor fi menţionate într-un comunicat al summitului dedicat Ucrainei.

Statele Unite intenţionează să „îşi alinieze şi mai mult sancţiunile cu cele impuse de Uniunea Europeană şi Regatul Unit pentru a se asigura că G7 rămâne cât mai bine coordonat posibil”.

#G7 #Rusia #sanctiuni #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.