Republica Moldova vrea să adere „cât mai curând posibil” la Uniunea Europeană pentru a se proteja de ameninţarea rusă şi speră la o decizie „în următoarele câteva luni” cu privire la deschiderea negocierilor, a declarat preşedinta Maia Sandu într-un interviu acordat joi, 18 mai curent, agenţiei France Presse (AFP), citată de Agerpres.

„Desigur, nimic nu se compară cu ceea ce se întâmplă în Ucraina, dar noi vedem riscul şi credem că ne putem salva democraţia doar dacă facem parte din UE”, a declarat Maia Sandu, cu câteva zile înaintea unei manifestaţii proeuropene, ce va fi urmată de un summit european inedit la Chişinău.

Fosta republică sovietică, cu 2,6 milioane de locuitori, vede intrarea sa în UE ca pe singura garanţie că nu va fi următoarea ţintă a Rusiei, după invazia Moscovei în Ucraina.

„Rusia va continua să fie o mare sursă de instabilitate în următorii ani şi noi trebuie să ne protejăm”, a afirmat preşedintele moldovean (50 de ani) în marja summitului Consiliului Europei, care s-a încheiat miercuri în Islanda.

În februarie, Maia Sandu a acuzat Rusia că pune la cale o lovitură de stat pentru a răsturna puterea aleasă legitim de la Chişinău.

Aflată la putere din 2020, preşedinta Republicii Moldova – cea mai săracă ţară din Europa, scrie AFP – a lansat un apel la desfăşurarea unei ample manifestaţii pro-UE duminică la Chişinău, destinată să arate sprijinul moldovenilor pentru aderarea la UE.

„Războiul în Ucraina a pus lucrurile în negru şi alb: acum se vede foarte clar ce înseamnă lumea liberă şi ceea ce semnifică lumea autoritară pentru noi toţi”, a afirmat prima femeie care conduce Republica Moldova, din care o regiune întreagă, Transnistria, este de fapt sub control rusesc, notează France Presse.

Invazia în Ucraina a generat ipoteza până atunci foarte improbabilă a unei aderări a Ucrainei şi Republicii Moldova într-un interval de timp mai apropiat.

„Credem că aderarea este un proiect realist şi noi ne-am bucura ca aceasta să se facă cât mai curând posibil”, a afirmat Maia Sandu pentru AFP, sperând „să existe o decizie cu privire la deschiderea negocierilor în lunile următoare”.

În iunie 2022, UE a acordat Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat oficial la aderare.

Dacă pentru Republica Moldova, care are graniţă cu România, stat membru al UE, ar fi fără îndoială mai uşor să se integreze datorită dimensiunii sale reduse, numeroase obstacole rămân în calea aderării sale la blocul european, promiţând un proces care ar putea dura până cel puţin în anii 2030.

În afară de fragilitatea economică şi problemele legate de corupţia persistentă, Republica Moldova trebuie de asemenea să găsească o soluţie pentru Transnistria separatistă, regiune prorusă cu 300.000 de locuitori în estul ţării.

Nerecunoscută de comunitatea internaţională, această zonă s-a separat unilateral în 1990 de restul ţării, după un scurt război civil, pe fondul destrămării Uniunii Sovietice. Conflictul este îngheţat din 1992.

„Avem încă lucruri de făcut, dar luptăm foarte dur şi este principalul nostru obiectiv de acum”, a insistat Maia Sandu, a cărei ţară şi-a anunţat retragerea din Comunitatea Statelor Independente (CSI), condusă de Rusia. „Vrem să continuăm să facem parte din lumea liberă, vedem ce se petrece în Ucraina, vedem că Rusia încearcă să împiedice ţările din regiune să devină democratice”, spune ea.

Deşi Ucraina vrea totodată să intre în NATO, această carte este dificil de jucat pentru Chişinău, Republica Moldova fiind stat neutru, conform Constituţiei sale.

„Noi respectăm neutralitatea. Noi respectăm voinţa poporului. Dar există discuţii în societatea noastră pentru a şti dacă neutralitatea ne protejează şi dacă la un moment dat oamenii îşi vor schimba opinia atunci, bineînţeles, că noi ne-am reconsidera această decizie”, a subliniat Maia Sandu.

Voinţa Ucrainei de a intra în NATO a fost unul dintre motivele invocate de Rusia pentru a-şi declanşa invazia, Moscova acuzându-i pe occidentali că se extind departe spre frontierele sale, în fosta sa zonă de influenţă sovietică.

În acest context presant, organizarea summitului Comunităţii politice europene (CPE), care grupează în mod informal cea mai mare parte a ţărilor europene, între care şi ţări candidate la aderarea la UE, este percepută de Chişinău ca o garanţie pentru securitatea sa.

„Este important, căci noi vedem că suntem singuri, că avem mulţi prieteni şi că prietenii noştri au încredere în noi pentru a organiza un eveniment atât de important”, a spus Maia Sandu, noua favorită politică a scenei europene, apropiată în special de preşedintele francez Emmanuel Macron, potrivit AFP.

https://realitatea.md/forbes-despre-republica-moldova-promisiunile-guvernarii-de-reforme-pro-piata-si-pro-europene-dezamagitoare/