În Republica Moldova, în ultimii ani, au fost înregistrate progrese importante în domeniul egalității de gen. Femeile și-au crescut treptat, dar constant reprezentarea în procesele de conducere și de luare a deciziilor, inclusiv femeile din grupurile subreprezentate. Republica Moldova a ratificat Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, iar diferite legi și politici sunt amendate pentru a înlătura principalele obstacole care împiedică femeile să participle pe piața muncii.

În pofida acestor progrese, inegalitățile de gen persistă, iar stereotipurile de gen încă predomină în societate. În timpul campaniilor electorale, femeile candidate sunt supuse calomniilor, urii, discursurilor sexiste, discriminării pe criteriu de gen și a violenței împotriva femeilor. Femeile rămân subreprezentate pe piața muncii, din cauza persistenței atitudinilor patriarhale și a stereotipurilor adânc înrădăcinate. Femeile din grupurile subreprezentate (femei din comunitatea romă, femei cu dizabilități, femei din mediul rural) au rate de ocupare și mai mici, din cauza multiplelor forme de discriminare. Deși unele progrese au fost înregistrate în ultimii ani, raportarea violenței în bază de gen rămâne a fi diminuată în comparație cu prevalența violenței în general, în principal din cauza stigmatizării, dar și din cauza lipsei de încredere în instituțiile legale și serviciile existente.

În acest context, Suedia și UN Women au semnat un acord de cooperare prin intermediul căruia Suedia va susține implementarea notei strategice a UN Women pentru perioada 2023-2027. Suma acordului constituie 60 mln coroane suedeze, obiectivul esențial fiind promovarea egalității de gen și contribuirea la dezvoltarea unei societăți egale și sustenabile, fără discriminare, în care fiecare fată și femeie să se simtă în siguranță.

„În contextul acordului de cooperare semnat între Suedia și UN Women, în perioada 2023-2027, urmează să fie implementate mai multe activități la nivel național și comunitar, obiectivul general al acestora fiind ca femeile și fetele, inclusiv cele din grupurile subreprezentate, să contribuie și să se bucure în mod egal de drepturile omului într-un mediu sigur și pașnic și să construiască, împreună cu bărbații și băieții, o societate incluzivă, fără violență și norme sociale dăunătoare. Anul trecut, Moldova a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană și s-a angajat să-și alinieze treptat legislația la standardele UE și instrumentele internaționale, inclusiv în domeniul egalității de gen și al nediscriminării. Încurajăm, pe această cale, toți partenerii locali și internaționali să coopereze în acest sens”, a menționat ES Katarina Fried, Ambasadoarea Suediei la Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Principalele priorități strategice ale UN Women pentru perioada 2023- 2027, sunt:

Guvernarea sensibilă la gen și participarea femeilor la viața publică;
Abilitarea și reziliența economică a femeilor;
Eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor;
Femeile, pacea și securitatea;
Coordonarea eforturilor sistemului ONU în domeniul egalității de gen și abilitării femeilor;
Asigurarea conexiunii dintre intervențiile de dezvoltare, de asistență umanitară și de consolidare a păcii și securității.

„Parteneriatul dintre Suedia și UN Women este unul strategic și de lungă durată și îi mulțumim Suediei pentru angajamentul ferm și consecvent pentru promovarea și asigurarea egalității de gen. Recunoaștem rolul și sprijinul crucial pe care Suedia îl oferă fetelor și femeilor din Republica Moldova pentru ca acestea să devină promotoare ale schimbării și să contribuie în mod semnificativ și egal la dezvoltarea unei societăți durabile”, a afirmat Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova.

Inegalitățile de gen continuă să existe în țară. În același timp, datorită susținerii Suediei și a altor parteneri de dezvoltare, într-un context de voință politică puternică din partea Parlamentului și a instituțiilor guvernamentale, cu sectorul societății civile angajat și competent, cu sectorul privat și cu mediul academic din ce în ce mai implicate, există condiții prealabile excelente pentru progrese viitoare în obținerea egalității de gen și abilitarea femeilor.

#egalitate de gen #femei #Republica Moldova #Suedia #UN Women

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.